„Goana după aur” a băncilor centrale: China și Turcia sunt campioane. Statele emergente se feresc de inflație și război

Care sunt băncile centrale care au cumpărat cel mai mult aur? Este vorba despre băncile din statele emergente, în special China și Turcia.

Raportul organizației arată că aurul a redevenit la modă în rândul băncilor centrale începând cu anul 2010, adică după ce se declanșase criza financiară și economică. Doi factori cu contat în decizia băncilor centrale pentru a cumpăra aur: metalul prețios își păstrează tendința de creștere a prețului, chiar dacă, bineînțeles, există și perioade de scădere a cotației, la care se adaugă și calitatea aurului că în perioade de criză rămâne un depozit de valoare pe termen lung.

Într-un an marcat de incertitudine geopolitică și inflație mai multe bănci centrale au simțit nevoia să cumpere cantități record de aur. De exemplu, Banca Chinei a raportat pentru prima dată după anul 2019 o creștere a rezervei de aur. În ultimele două luni ale anului trecut, banca centrală a Chinei a cumpărat 62 de tone ajungând la rezerve totale de 2.000 de tone. Este o bornă pe care China a atins-o în câțiva ani, dat fiind că în perioada 2002-2019, rezerva acumulată a fost de aproximativ 1.400 de tone.

”La cumpărături”

Și Banca Turciei a făcut achiziții de aur. Rezervele au crescut anul trecut cu 148 de tone ajungând la un total de 542 de tone. Statele din Orientul Mijlociu au ieșit și ele la cumpărături: Egipt - 47 tone, Qatar – 35 tone, Irak – 34 tone, iar Emiratele Arabe Unite – 25 tone.

India a fost într-o situație mai specială. Banca centrală a cumpărat, anul trecut, 33 tone de aur, mai puțin decât în anul 2021. În același timp, banca centrală a fost nevoită să intervină pe piață pentru a ajuta moneda locală, rupia. Din această cauză, rezervele valutare au scăzut cu 70 miliarde dolari, sumă care ar fi putut să conteze la achiziția „metalului galben”.

Chiar și așa, rezervele de aur ale Indiei se ridică la 787 tone, un nivel mai mult decât rezonabil. Dintre statele dezvoltate, Irlanda a fost singura care a cumpărat aur anul trecut. Cantitatea nu a fost mare (trei tone), dar gestul a contat.

Însă, nu au fost doar cumpărători, ci și vânzători. Cel mai mult a vândut, anul trecut, Banca Națională a Kazahstanului care și-a redus deținerile de aur cu 51 de tone. De asemenea, într-o declarație pentru mass-media internațională, reprezentanți ai instituției au arătat că strategia de vânzare a aurului va continua și anul acesta, dar totul va depinde de evoluția pieței. Dar, arată analiza, nu este neobișnuit ca statele, prin băncile centrale, nu doar să cumpere, ci și să vândă aur, totul depinzând de nivelul prețului, care favorizează sau nu tranzacția. Germania a vândut anul trecut patru tone, Sri Lanka, trei tone, iar Polonia numai două tone.

Ce s-a întâmplat în Rusia? Oficiali ai băncii centrale au anunțat că vor relua achiziția de la producători interni, dat fiind că există sancțiunile impuse de statele occidentale, dar, deocamdată, datele pe care le deține Consiliul Mondial al Aurului arată că rezerva de aur a Rusiei a scăzut cu trei tone. În România, rezerva de aur a rămas nemișcată, la 103,6 tone.

Raportul privind piața aurului arată și tendințele de anul acesta. Experții instituției cred că băncile centrale vor fi și în anul 2023 cumpărători de aur. Dar, nivelul achizițiilor va fi mai mic decât anul trecut. În concluzie, când vremurile devin tulburi, investitorii instituționali se întorc la „metalul galben”.