Danemarca inaugurează un depozit de stocare a dioxidului de carbon din import

„Astăzi începem un nou capitol pentru Marea Nordului, un capitol verde”, a declarat prințul moștenitor al Danemarcei Frederik la ceremonia de inaugurare, care a avut loc orașul Esbjerg, din vestul Danemarcei.

„Cimitirul” de CO2, unde va fi injectat carbonul pentru a preveni încălzirea adițională a atmosferei, se află pe locul unui vechi zăcământ de petrol.

Condus de gigantul britanic al industriei chimice Ineos și compania germană de petrol Wintershall Dea, proiectul „Greensand” va stoca, estimativ, până la opt milioane de tone de CO2 pe an până în 2030.

Încă în faze incipiente și costisitoare, proiectele de captare și stocare a carbonului (CSC) urmăresc să colecteze și apoi să blocheze CO2, pentru a atenua încălzirea globală.

Peste 200 de proiecte similare sunt în prezent operaționale sau în curs de dezvoltare în întreaga lume.

Dar, spre deosebire de alte proiecte care stochează emisiile de CO2 din zonele industriale din apropiere, Greensand va aduce carbon de departe.

„Este o poveste de succes european, a cooperării transnaționale”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, într-un mesaj video difuzat la ceremonie.

Captat la sursă, CO2 este apoi lichefiat, în Belgia în cazul proiectului Greensand, apoi transportat, în prezent cu o navă, dar potențial prin conducte, și stocat în rezervoare, cum ar fi cavitățile geologice sau zăcămintele epuizate de petrol și gaze.

În cadrul proiectului Greensand, carbonul este transportat în containere speciale către platforma Nini West, unde este injectat într-un rezervor natural aflat la 1,8 kilometri (1,1 mile) sub fundul mării.

Odată ce faza pilot a proiectului este finalizată, planul presupune extinderea și la zăcământul vecin, Siri.

Autoritățile daneze, care și-au stabilit obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în 2045, spun că acest proiect este „un instrument necesar în trusa pentru salvarea climei”.

Directorul general al Ineos, Brian Gilvary, a declarat la evenimentul de inaugurare că, la scară largă, proiectul ar putea îndeplini 40% din cerințele daneze pentru a ajunge la „zero net” și că ar putea reprezenta 2,5%, sau chiar până la 3%, din cerințele europene.

Avantajele Mării Nordului

Marea Nordului este deosebit de potrivită pentru acest tip de proiecte, deoarece regiunea are deja conducte și potențiale locuri de stocare, după decenii de producție de petrol și gaze.

„Zăcămintele epuizate de petrol și gaze au multe avantaje, deoarece sunt bine cunoscute și există deja infrastructuri care pot fi, cel mai probabil, reutilizate”, a declarat Morten Jeppesen, directorul Centrului danez de tehnologie offshore de la Universitatea Tehnică din Danemarca (DTU).

În apropierea sitului Greensand, TotalEnergies din Franța cercetează posibilitatea de a îngropa CO2, cu scopul de a capta cinci milioane de tone pe an până în 2030.

În Norvegia învecinată, instalațiile de captare și stocare a carbonului sunt deja în funcțiune, pentru a compensa emisiile interne, iar țara va primi în câțiva ani și tone de CO2 lichefiat, transportat din Europa cu vaporul.

Fiind cel mai mare producător de petrol din Europa de Vest, Norvegia are, de asemenea, cel mai mare potențial de stocare a CO2 de pe continent, în special în zăcămintele sale petroliere epuizate.

Mai e loc de îmbunătățiri

Deși sunt măsurate în milioane de tone, cantitățile stocate sunt, totuși, doar o mică parte din emisiile totale de carbon.

Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), statele membre ale UE au emis 3,7 miliarde de tone de gaze cu efect de seră doar în 2020, un an în care s-a înregistrat o activitate economică redusă din cauza pandemiei de Covid-19.

Considerată mult timp complicată, întrebuințată în cazuri marginale, captarea carbonului a fost o soluție îmbrățișată de către Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) al ONU și Agenția Internațională pentru Energie (IEA).

Dar este departe de a fi un remediu miraculos pentru încălzirea globală.

Însuși procesul de captare și stocare a CO2 este un mare consumator de energie, emițând echivalentul a 21% din gazul captat, potrivit think tank-ului australian IEEFA.

Iar tehnologia nu este lipsită de riscuri, potrivit think tank-ului, care spune că potențialele scurgeri ar putea avea consecințe grave.

În plus, costul proiectului nu a fost făcut public.

„Costul stocării CO2 trebuie redus în continuare, astfel încât să devină o soluție sustenabilă de atenuare a crizei climatice, pe măsură ce industria se maturizează”, a spus Jeppesen.

Tehnologia se confruntă și cu opoziția ecologiștilor.

„Nu rezolvă problema și prelungește structurile dăunătoare”, a declarat pentru AFP Helene Hagel, directoarea departamentului de politici climatice și de mediu la Greenpeace Danemarca.

„Metoda nu schimbă obiceiurile noastre mortale. Dacă Danemarca dorește cu adevărat să-și reducă emisiile, ar trebui să se uite la sectoarele care produc cele mai multe dintre acele emisii”, a spus ea, evidențiind sectoare precum agricultura și transportul.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.