SVB, Silvergate, Signature, Credit Suisse… Mai urmează?

Aparent, totul a plecat de la refuzul celui mai mare acționar al Credit Suisse, Banca Națională saudită, care deține aproape 10%, de a face o majorare de capital. Acest lucru a declanșat căderea la Bursă a acțiunilor Credit Suisse.

Dar, a doua bancă elvețiană ca mărime are probleme mai vechi. Implicarea într-o sumedenie de scandaluri a fost completată la sfârșitul anului trecut de rezultate financiare foarte slabe. Mai exact, trimestrul al treilea al anului trecut, era încheiat cu o pierdere de patru miliarde de franci elvețieni.

În fața acestei contraperformanțe, conducerea băncii a anunțat un program de restructurare care conținea disponibilizarea în următorii trei ani a 9.000 de angajați. Investitorii nu au avut încredere în plan, pentru că a doua zi după prezentarea programului de restructurare prețul acțiunilor băncii a scăzut cu 13%.

În condiții normale, un program de restructurare care să includă disponibilizarea a câteva mii de angajați ar fi trebuit să ofere încredere că scăderea costurilor va duce la o echilibrare a situației financiare. Dar, investitorii au considerat atunci, în octombrie 2022, că problemele Credit Suisse sunt mai mari decât disponibilizarea a 9.000 de salariați.

De asemenea, planul de restructurare de anul trecut își propunea să majoreze capitalul băncii cu patru miliarde de dolari, din care 1,5 miliarde de dolari ar fi trebuit să vină de la Banca Națională saudită, cel mai mare acționar al băncii elvețiene. Doar că de anul trecut până săptămâna aceasta, saudiții au refuzat să aducă bani de acasă, au spus-o răspicat la începutul acestei săptămâni și acțiunile au coborât vijelios pe piață.

Planul mai intenționa o revenire a diviziei de investiții la vechea denumire de Credit Suisse First Boston și desființarea unor linii de business care aveau un grad de risc ridicat. Prin programul de restructurare se planifica o scădere de costuri de 2,5 miliarde franci până în anul 2025. De asemenea, se mergea pe ideea înființării unei așa-numite „bănci rele”, în care să fie strânse toate activele cu probleme care vor trebui lichidate.

În ultimii trei, scandalurile în care a fost prezentă Credit Suisse au fost diferite, dar și foarte numeroase. De exemplu, au fost scandaluri legate de operațiunile de supraveghere ale băncii, de pierderile aduse de prăbușirea unui fond de investiții, de industria de pescuit ton din Mozambic sau un scandal legat de o rețea de trafic de droguri din Bulgaria. Nimic nu a lipsit, iar toate acestea au slăbit încrederea investitorilor.

A fost nevoie ca ieri Banca Elveției să anunțe acordarea unui împrumut către Credit Suisse în valoare de 50 miliarde de franci elvețieni, pentru ca acțiunile să revină pe plus.

De remarcat este că ieri Banca Centrală Europeană a avut programată ședința de politică monetară. Așteptările erau ca BCE, aflată în urma Rezervei Federale americane din punctul de vedere al pașilor de creștere a dobânzii, să urce dobânda-cheie cu 50 de puncte de bază.

După prăbușirea valorii acțiunilor Credit Suisse, toată lumea își punea întrebarea legată de păstrarea ritmului de creștere a dobânzii. Decizia Băncii Elveției a ajutat BCE, care a avut curajul să urce dobânda cu nivelul așteptat. În concluzie, putem vedea că băncile comerciale și cele centrale sunt testate față de capacitatea de a rezista în fața unei crize zilnice sau săptămânale.