Ucraina cereale: compensația mică pentru România este explicabilă

Este sau nu este România dezavantajată în comparație cu Bulgaria și Polonia referitor la compensațiile pe care Comisia Europeană le poate aloca? 

La prima vedere, cum România a obținut aproape de trei ori mai puțin decât Polonia, așa s-ar putea crede. De fapt explicația ne arată o situație complexă a pieței cerealelor în estul Europei. 

Compensațiile au fost cerute în ianuarie de mai multe state UE vecine cu Ucraina. Ele au invocat pierderi mari înregistrate în contextul liberalizării comerțului cu Ucraina și al tranzitului imperfect al cerealelor ucrainene spre Africa. 

Banii pe care Bruxelles propune să-i aloce acestor țări acum provin din fondul de criză care dispune de doar 56 de milioane de euro. 

Din această sumă, în funcție de producția totală de porumb și de grâu a țărilor în cauză înregistrată în 2022, au fost alocate 18% României, 30% Bulgariei și restul Poloniei. Prin urmare, Bulgaria obține 16.8 milioane, iar Polonia 29.12 milioane de euro. 

Diferența sumei obținută România în comparație cu Polonia și Bulgaria se explică prin  faptul că România a înregistrat producții scăzute la cereale în 2022 și a compensat lipsa cu importuri din Ucraina. Pe hârtie, deci, România stă bine;  prin urmare i s-a alocat un procent de 18% din fondul de criză. 

Iar cauza diferenței producției de cereale în cele trei țări anul trecut este, între altele, seceta, care a afectat mai mult România decât alte zone ale Europei. La grâu, România a înregistrat o producție de 9,18 milioane de tone, în scădere față de alți ani. Scăderea a fost înregistrată în mai multe state, cu excepția Germaniei și a Poloniei unde ea crescut. 

Iar la porumb, România a înregistrat în 2022 cea mai mică recoltă din ultimii 15 ani. 

Asociațiile de producători din România sunt în mod evident agasate de această situație care nu se reflectă în compensațiile sperate de la Bruxelles. 

Federația Națională AGRO, LAPAR și UNCSV, în numele fermierilor și cooperativelor din România spun că suma de 10.8 milioane de euro este „neglijabilă”. Ele cer compensații de 200 de milioane. 

Ministerul român al agriculturii ceruse în ianuarie suma de 25 de milioane de euro. 

Niciuna din aceste sume amintite aici nu reflectă însă reala nevoie a sectorului cerealelor, care a înregistrat în ultimul an și jumătate, din diferite motive, pierderi de câteva miliarde. 

O altă realitate este aceea că la Bruxelles alte linii bugetare nu prea sunt și că în tot cazul, fondul de criză al UE nu se poate extinde în plus față de cele 56 de milioane de euro existente. 

Polonia propusese ca un alt fond UE, cel de rezervă la export, să fie folosit. România susținea chiar o împărțire echitabilă între toate statele membre a celor 400 de milioane de care dispune acest fond. Dar nici acest calcul nu ar fi acoperit necesitățile reale. 

O reuniune între ministrul român al agriculturii Petre Daea și comisarul european de resort Janusz Wojciechowski este prevăzută astăzi în paralel cu reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit la Bruxelles. 

Argumentele României pentru a obține mai multe fonduri sunt însă reduse, iar pentru moment Comisia Europeană nu a găsit o idee mai bună referitoare la sectorul cerealelor din estul european. 

Așa stând lucrurile, și cum guvernul polonez a obținut la Bruxelles ceva mai mulți bani dar nu suficienți, agricultorii polonezi amenință că vor bloca granița cu Ucraina. 

Împreună cu diversele asociații din Slovacia și din România, asociațiile poloneze spun că vor împiedica fizic intrarea mărfurilor din Ucraina în UE dacă situația nu își găsește o rezolvare în două săptămâni. 

Polonia, unde prețul la tona de porumb a scăzut cu peste jumătate în ultimele luni de când piața este inundată de cerealele ucrainene, se cer măsuri europene pe termen scurt și mediu, și nu doar susținere financiară de moment.