Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Daea bate câmpiile în lung și în lat. Dar, nu poate demonstra la Bruxelles, pierderile din importurile de cereale din Ucraina

acordul_ce_permite_exportul_cerealelor_ucrainene_din_porturile_ucrainene_a_fost_prelungit_pentru_urmatoarele_4_luni_de_iarna.

Fermierii români sunt indignați pentru suma pe care urmează să o primească în contul ajutorului din rezerva de criză
Fermierii români sunt indignați pentru suma pe care urmează să o primească în contul ajutorului din rezerva de criză. Ministrul agriculturii, Petre Daea, nu știe sau nu vrea să explice modul în care Comisia Europeană evaluează și calculează ajutoarele de criză.
Sursa imaginii: 
Danil SEMYONOV / AFP

La sfârșitul săptămânii trecute, trei mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă în care își arată nemulțumirea față de modul în care ministrul agriculturii a negociat la Bruxelles ajutoarele  din rezerva de criză ce urmează a fi plătite de Comisia Europeană.

Am așteptat întâlnirea de ieri de la Bruxelles a miniștrilor agriculturii din statele Uniunii Europene. Ministrul român al agriculturii anunțase că va avea o discuție cu comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski. Am așteptat întâlnirea lui Petre Daea cu oficialul european pentru a vedea dacă situația se schimbă. Dar, ieri noapte, Petre Daea a intervenit la un post de televiziune și a declarat, în stilul caracteristic, că ar fi obținut o promisiune de la comisarul european pentru o modificare a sumei pentru România.

Pe de altă parte, într-un comunicat al direcției generale de agricultură a Comisiei Europene se arată că de fapt nu s-a schimbat nimic și că propunerea comisarului Janusz Wojciechowski rămâne aceeași, respectiv un ajutor de 10 milioane de euro pentru România, de 16,75 milioane de euro pentru Bulgaria și de 29,5 milioane pentru Polonia. Acest comunicat arată că Petre Daea nu a schimbat nimic.

Este de-a dreptul incredibil că ministrul agriculturii nu poate spune clar care au fost criteriile și evaluările luate în calcul la nivel european pentru stabilirea cuantumului ajutorului din rezerva de criză. Ministrul Daea afirmă că a fost primul dintre miniștrii europeni de profil care au cerut acordarea unui ajutor de urgență, dar nu poate sau nu vrea să explice criteriile și evaluarea care au stat la baza acordării acestuia.

Acest lucru este revoltător, nu suma în sine acordată României, 10 milioane de euro, care ar putea fi înțeleasă dacă ar fi prezentată clar evaluarea făcută de Comisia Europeană.

Surse jurnalistice ne-au declarat că România „și-a tăiat singură craca de sub picioare”. În sensul că, în anul 2022, oficialii români au pledat la Bruxelles pentru a obține un ajutor european pentru fermierii afectați de secetă. În cele din urmă ajutorul de stat a fost aprobat. Numai că atunci când s-a pus problema ajutorului din rezerva de criză pentru agricultorii afectați de importurile de cereale din Ucraina socotelile nu au mai ieșit. În sensul că producția afectată de secetă și stocurile raportate de ministerul agriculturii român nu au mai putut dovedi că într-adevăr cerealele ucrainene au avut un efect nefavorabil asupra fermierilor români.

Acest lucru este spus voalat în scrisoarea deschisă a celor trei organizații de producători agricoli, respectiv se vorbește despre cele două milioane de tone de cereale blocate în stocuri.

De asemenea, fostul comisar european al agriculturii, Dacian Cioloș, vorbește într-un comunicat despre faptul că ministerul a transmis solicitări neargumentate și este incapabil să producă date care să arate impactul real. De exemplu, România nu respectă regulamentul de raportare a stocurilor de cereale introdus de Comisia Europeană la începutul războiului din Ucraina.

Unele argumente pentru a justifica alocările europene se găsesc în scrisoarea deschisă a organizațiilor de fermieri. Se vorbește despre creșterea galopantă a tarifelor de transport, despre volumele de mărfuri ucrainene care au dus la scăderea prețurilor, iar abaterile de la standardele de calitate ale mărfurilor din Ucraina i-au afectat și pe producătorii români. Toate aceste argumente nu au avut prea mare trecere pe lângă experții Comisiei Europene.

Adevărul este că o parte dintre producătorii agricoli nu s-au grăbit să își vândă marfa având speranțe că prețurile vor rămâne mari. Doar că prețurile produselor agricole au scăzut de la vârful din vara trecută, 433 euro pe tona de grâu, ajungând acum la 287 euro pe tonă. La fel și prețul porumbului: de la 395 euro pe tonă, la jumătatea anului trecut, a ajuns la 286 euro, în luna martie 2023.

Ministrul Petre Daea este sprinten ca o căprioară pe ogoarele patriei. Știe să constate la fața locului, să dea mâna cu agricultorii, să cumpere din piețe. Este neobosit atunci când bate câmpiile țării. Doar că un ministru eficient ar trebui să stea mai mult la Bruxelles, acolo unde se dă ora exactă în agricultura europeană.

 
Daea bate câmpiile în lung și în lat. Dar, nu poate demonstra la Bruxelles, pierderile din importurile de cereale din Ucraina