FMI avertizează că Libanul se confruntă cu „o situație extrem de periculoasă” din cauza amânării constante a reformelor

Autoritățile sunt îndemnate să grăbească demersurile privind punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a debloca împrumutul de trei miliarde de dolari acordat Libanului în cadrul planului de salvare pus la dispoziție de FMI, potrivit declarației lui Ernesto Rigo, șeful delegației FMI, din timpul unei conferințe de presă de la Beirut, capitala Libanului.

„Ne-am fi așteptat ca până acum să fie deja îndeplinite condițiile impuse pentru acordarea fondurilor, iar legislația din vigoare să fie schimbată” ca parte a procesului de reformare, a declarat Ernesto Rigo, condamnând progresele „extrem de lente” ale țării. „Libanul se confruntă cu o situație extrem de periculoasă”, afirmă cu fermitate șeful delegației.

Libanul a semnat un acord la nivel de personal cu FMI în urmă cu aproximativ un an, însă nu a îndeplinit toate condițiile necesare pentru a da complet startul programului de finanțare, considerat de o importanță majoră pentru a-și putea redresa economia, puternic afectată criza financiară actuală, una dintre cele mai acute din întreaga lume.

Dacă nu va pune urgent în aplicare reformele necesare, Libanul „va fi acaparat pentru totdeauna de această criză financiară”, a avertizat FMI într-un comunicat publicat după declarația publică a lui Ernesto Rigo.

Economia Libanului s-a prăbușit odată cu deprecierea monedei sale naționale, care, din 2019 și până la momentul actual, și-a pierdut aproximativ 98% din valoarea de piață în raport cu dolarul american, ducând la o inflație de trei cifre. Drept consecință, a crescut nivelul de sărăcie în întreaga țară, iar o bună parte a populației sale a emigrat.

Criza actuală vine ca urmare directă a zeci de ani de cheltuieli masive și de corupție în rândul elitelor politice, unele dintre ele aflate la conducerea băncilor care au acordat statului împrumuturi extrem de mari.

Guvernul estimează că pierderile înregistrate la nivelul sistemul financiar se ridică la peste 70 de miliarde de dolari, majoritatea reprezentând sume datorate băncii centrale.

„Gata cu împrumuturile de la banca centrală”, transmite Rigo.

„De-a lungul anilor, guvernul a tot luat împrumuturi de la banca centrală. Și nu a făcut asta doar în trecut, (ci și) în decursul ultimelor câteva luni, lucru pe care l-am îndemnat să nu îl mai facă”.

FMI a cerut ca procedurile de distribuție a pierderilor cumulate la nivelul sectorul financiar să decurgă în așa fel încât drepturile deponenților mici să fie respectate și să se limiteze măsura în care se apelează la activele statului, însă politicienii și băncile mari s-au opus acestor demersuri, punând pe pauză procesul de redresare.

„E de la sine înțeles că pierderile sunt atât de mari încât, din păcate, la procedurile de distribuție va trebui să participe atât guvernul, cât și băncile și deponenții, la rândul lor”, explică Rigo.

Cu toate acestea, șeful delegației a declarat că FMI „nu va renunța niciodată” să ajute o țară membră și că nu se impune niciun termen limită în care Libanul să pună în aplicare reformele prevăzute.

Progrese lente

Finalizarea acordului dintre Liban și FMI pare a fi un obiectiv din ce în ce mai greu de îndeplinit, spun unii analiști.

„Oricine a fost atent la evoluția Libanului din ultimii patru ani e conștient de faptul că nu există aproape nicio probabilitate ca un program al FMI să poată fi pus, de fapt, în aplicare”, a declarat Mike Azar într-un interviu pentru Reuters, în calitate de consultant financiar și expert în chestiuni privitoare la criza financiară din Liban.

„Nu există nicio nevoie urgentă, niciun îndemn și niciun fel de presiune care să determine factorii de decizie să pună în aplicare vreuna dintre reformele cele mai de bază”, iar, în acest context, Libanul riscă să îi fie înlocuită moneda națională, ca serviciile publice să nu mai funcționeze, iar rezervele pe care le deține în prezent să nu mai aibă nicio valoare, declară expertul.

Autoritățile au pus în aplicare, însă, anumite măsuri prevăzute în programul de reformă, printre care adoptarea bugetului pe anul 2022, realizarea unui audit al poziției activelor străine ale băncii centrale și promulgarea unei legi revizuite a secretului bancar.

Însă legea reformată a secretului bancar ar trebui să fie modificată din nou „pentru a remedia deficiențele critice rămase nerezolvate”, se arată în comunicatul emis joi de FMI.

Pe de altă parte, în Liban nu există nicio lege care să reglementeze procedurile de control al capitalului. Aceasta nu a adoptat nicio legislație care să îi permită să atenueze criza de la nivelul sistemului bancar și nu a reușit nici să unifice multitudinea de cursuri de schimb din țară, toate acestea reprezentând măsuri solicitate de FMI în vederea acordării fondurilor din cadrul acordului.

Potrivit lui Ernesto Rigo, Libanul ar trebui să aibă doar un singur curs valutar, raportat la piață, în loc să aibă mai multe, printre care cursul de schimb Sayrafa al băncii centrale, care nu este stabilit în conformitate cu niciun factor economic.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a France 24.