Către ce se îndreaptă capitalismul? Dacă piață liberă nu e, nici democrația nu se simte prea bine

Mai mult, ministrul agriculturii bulgar are de gând să introducă un proiect de lege prin care se controlează adaosul comercial practicat de magazine. Este doar un exemplu de intervenție brutală a statului în economie și, desigur, nu este nici pe departe singurul. Mai exact, începând cu criza economică din 2009 și culminând cu pandemia și criza energetică statul a intervenit de nenumărate ori și sub diverse forme în economia de piață.

Economistul Lucian Croitoru se întreabă, pe bună dreptate, în ce măsură intervențiile ieșite din comun au afectat și vor afecta în continuare caracterul de piață al economiilor capitaliste? Mai mult, Lucian Croitoru vede un pericol și mai mare și anume acela că unele guverne se străduiesc să distrugă ordinea democratică liberală și să pună în loc o formă de totalitarism și încetinire a progresului. Temerile pot părea alarmiste, dar dacă privim către unele decizii ale guvernului maghiar, de exemplu, vom vedea că nu este nimic exagerat în a spune că democrația poate fi pusă în pericol.

Lucian Croitoru are îndrăzneala de a spune că explicația mâinii invizibile a lui Adam Smith este valabilă și în secolul al XIX-lea, dar și astăzi. Este un mic act de curaj, pentru că tot mai mulți economiști s-au obișnuit să afirme că piața, așa cum a definit-o Adam Smith, nu mai este de actualitate.

Economistul constată că în prezent democrațiile se bazează pe o libertate a piețelor relativ redusă comparativ cu perioada 1980-2008. Nu există nicio garanție că libertatea pieței nu ar putea coborî la nivelul din anii 1950-1960. Socialismul extrem de inspirație marxist-stalinistă care a suprimat complet rolul pieței în alocarea resurselor s-a dovedit un experiment tragic pentru sute de milioane de oameni. De aceea, ar trebui să ne aducă aminte cât de periculos este să ne jucăm cu focul, scrie Lucian Croitoru.

Ideea este că pierderea libertății economice duce, mai devreme sau mai târziu, și la pierderea democrației. Intervenția statului tinde să devină curentă, agresivă și să vizeze tot mai multe domenii. Lucian Croitoru arată că atunci când guvernele fac din intervenții o regulă, publicul se va aștepta ca guvernul să intervină ori de câte ori apar dificultăți.

Desigur, există domenii în care guvernele sunt îndreptățite să acționeze, cum sunt de exemplu, poliția, armata, precum și infrastructura de toate felurile. Croitoru deplânge și felul în care se formează bugetul de stat, respectiv se pleacă de la cheltuieli și nu de la venituri pentru a construi apoi un program de cheltuieli. Această abordare face să apară o presiune pentru creșterea taxelor sau impozitelor tocmai pentru a se putea finanța cheltuielile publice tot mai mari.

Chiar dacă intervențiile sunt făcute de stat, situațiile de instabilitate sunt atribuite pieței, iar economistul constată că există o propagandă împotriva pieței în special în timpul unor crize majore, astfel că intervențiile masive capătă acceptul public. Așa s-a întâmplat după criza din anul 1929, la fel s-a întâmplat și la criza din 2008. Și, să adăugăm noi, la fel au stat lucrurile și în criza de pandemie și din Ucraina, din anul 2022.

Nu cred că Lucian Croitoru vrea să fie premonitoriu. Dar, cu siguranță, dorește să tragă un semnal de alarmă atunci când constată că mai mulți factori politici, ideologici și rasiali, care există și astăzi fără a avea magnitudinile din anii 30, au contribuit la alterarea societății libere. Dar, în acel drum spre totalitarism, reducerea libertăților pieței a fost o necesitate. Iar concluzia este cât se poate de logică și anume: faptul că, în prezent, societatea occidentală este democrată și relativ liberală, nu constituie o garanție că aceste calități nu se pot deteriora sau nu pot dispărea pentru o anumită perioadă. Fără niciun alt comentariu.