Când nu poate schimba în mod real administrația, Guvernul reduce cheltuielile bugetare „neesențiale”

În aparență, curajul de a tăia cheltuieli ale bugetului este salutar. În realitate, avem de-a face cu un buget prost construit. Ministrul Finanțelor a declarat că nu se pune problema tăierii unor cheltuieli sociale sau a celor cu investițiile. Se evocă doar reducerea cheltuielilor așa-numite neesențiale. Ce înseamnă neesențial rămâne de văzut.

De fapt, programul de reducere a cheltuielilor despre care vorbește Adrian Câciu nu înseamnă altceva decât o primă rectificare bugetară. Ministrul finanțelor a declarat că anul trecut ajustarea bugetară a fost anunțată tot în primăvară, în luna mai. Am căutat în memoria internetului despre ce ajustare a a fost vorba în mai 2022. Nu am găsit decât un singur lucru și anume câteva ordine ale ministrului finanțelor din care cel mai important era cel prin care se introducea factura electronică. În rest, nicio declarație memorabilă a ministrului finanțelor.

Este adevărat că mai târziu, în luna iulie 2022, Guvernul a adoptat Ordonanța 16 prin care creștea impozitul pe dividende, se schimba regimul microîntreprinderilor, se acordau facilități salariaților din agricultură și industria alimentară sau se modifica regimul de impozitare al muncii part-time.

Este acea ordonanță „trenuleț” care a avut un singur merit și anume că multe dintre prevederile sale au început să se aplice de la începutul acestui an, ceea ce a dat ocazia companiilor să se pregătească. Dacă aceasta este ajustarea făcută anul trecut de ministrul finanțelor atunci procesul nu a atins deloc instituțiile publice, ci doar companiile private.

Anul acesta, după trei luni, ministrul finanțelor anunță un program de reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 miliarde de lei. Realitatea este că Adrian Câciu recunoaște foarte repede, după numai trei luni, ceea ce Consiliul Fiscal spunea cu ocazia adoptării proiectului de buget. Și anume că veniturile sunt supradimensionate, iar cheltuielile sunt subevaluate. Mai mult, Consiliul Fiscal arăta și cifrele, respectiv veniturile bugetare erau supraevaluate cu 11 miliarde de lei, iar cheltuielile subevaluate cu 9 miliarde de lei.

Realitatea bugetară a primului trimestru al acestui an a confirmat așteptările Consiliului Fiscal, în sensul că veniturile bugetare din primul trimestru al anului au fost mai mici cu 5% decât prognoza. Nu este neapărat o noutate. A devenit chiar o tradiție ca proiectele de buget să fie construite prin luarea în calcul a unor venituri mai mari decât așteptările prognozate, iar cheltuielile să fie mai mici. În cei mai mulți ani, diferențele s-au reglat prin reducerea cheltuielilor cu investițiile.

Dacă prognoza Consiliului Fiscal va fi confirmată de realitate, adică se vor încasa cu 11 miliarde lei mai puțin și se vor cheltui cu 9 miliarde mai mult, acestea sunt cele 20 miliarde de care vorbește ministrul finanțelor.

Deocamdată, programul anunțat de mass-media este insuficient pentru a reduce cheltuielile cu 20 miliarde lei. Blocarea angajărilor în sectorul bugetar, un control strict al cheltuielilor pentru ordonatorii de credite și eventual oprirea creșterilor salariale în zona bugetară sau interzicerea cumulului salariu la stat-pensie sunt câteva măsuri care ar putea fi decise prin programul de reducere a cheltuielilor bugetare. Ceea ce este puțin pentru economii de 20 miliarde de lei. Desigur, dacă măsurile de creștere a veniturilor bugetare vor fi eficiente, atunci tăierile de cheltuieli vor fi mai mici. Un program de reducere a cheltuielilor bugetare este totdeauna util. Dar, acum suntem doar în fața unei „cosmetizări”. Despre o reală restructurare a administrației publice nu se spune, de fapt, niciun cuvânt.