Lanțul slăbiciunilor bugetare

De exemplu, Lucian Heiuș, președintele ANAF, a prezentat la un eveniment problemele bugetului de stat, citat de publicația Hotnews.ro.

Șeful ANAF arată felul în care bugetul de stat a fost prost gândit. Astfel, veniturile bugetare au fost anul trecut de 353 miliarde lei, iar pentru bugetul de stat de anul acesta s-a luat în calcul o creștere cu 14% a veniturilor, până la 404 miliarde de lei. Președintele ANAF arată că au fost făcute două greșeli. Pe de o parte, procentajul de creștere a fost prea mare, chiar și în condițiile în care inflația la sfârșitul anului este prognozată să ajungă la un nivel cu o singură cifră. Pe de altă parte, la alcătuirea bugetului pe anul acesta nu s-a ținut cont de faptul că anul trecut a adus o serie de venituri excepționale. În sensul că situația de pe piața energetică, în special, a fost favorabilă companiilor, care în mod cu totul excepțional au obținut venituri și profituri, ceea ce s-a tradus și în impozite și taxe cu o valoare mai mare plătite către buget.

Era de așteptat ca veniturile excepționale de anul trecut să nu se mai repete și în anul 2023. Dacă actualul buget s-a raportat la veniturile excepționale de anul trecut, atunci este logic că după primul trimestru 2023 au apărut deja goluri de încasare.

Dar, trebuie spus că excluderea din proiectul de buget a veniturilor excepționale de anul trecut este un lucru simplu, pe care îl știe și un elev de liceu. De aceea, ne putem întreba care sunt motivele pentru care s-a făcut umflarea intenționată a cifrelor de venituri bugetare. Singura explicație poate fi aceea că o creștere artificială a veniturilor bugetare a dat posibilitatea creșterii și cheltuielilor. Acum, când este vizibil că veniturile au fost supraevaluate guvernul caută soluțiile de echilibrare a bugetului de stat.

Lucian Heiuș a prezentat și patru factori despre care afirmă că depinde nivelul veniturilor fiscale care pot fi colectate. „Care pot fi colectate” este în context o sintagmă care induce o anumită nuanță. Iar președintele ANAF are un punct de vedere: în România se vorbește foarte mult despre nivelul încasărilor bugetare în produsul intern brut (PIB). Dar, atrage atenția șeful ANAF, corect ar fi să ne raportăm la totalul impozitelor și taxelor care pot fi colectate în situația ideală în care ai încasat tot ce se putea încasa la nivelul de impozitare actual. Lucian Heiuș oferă și câteva cifre. România are în acest moment, prin nivelul de taxare, posibilitatea să aducă la buget venituri de cel mult 36%. Practic, se colectează taxe și impozite de 27% din PIB, ceea ce înseamnă o bună performanță, în opinia lui Lucian Heiuș. La nivel european, potențialul este de 50% din PIB și se colectează în proporție de 40%.

Nu este pentru prima dată când auzim această idee, dar trebuie spus că state cu un nivel de taxare relativ egal cu cel al României reușesc să colecteze, procentual, mai mult.

O altă problemă veche și încă nerezolvată este informatizarea fiscului. Șeful ANAF vorbește despre faptul că nu există instrumentele necesare pentru a face analiză de risc, respectiv lipsesc inteligența artificială, bazele de date și în general digitalizarea.

În fine, o a patra temă adusă în discuție de șeful ANAF a fost cea a personalului. Este vorba despre angajați cu experiență, dar care au o medie de vârstă de 56 de ani. Intenția de a angaja tineri nu s-a bucurat de un prea mare succes: pentru aproximativ 300 de locuri s-au înscris 720 de candidați care au trecut de selecția inițială. Dintre aceștia doar 167 au trecut testele-grilă.

În concluzie, ne aflăm în fața unui lanț al slăbiciunilor: bugete prost construite, lipsa de informatizare a fiscului și angajați pregătiți, dar aproape de ieșirea la pensie. În aceste condiții, așteptările ca încasările să crească sunt doar pur teoretice.