Averea României

Cu ocazia lansării volumului, Florin Georgescu a susținut o prezentare care sintetizează informațiile incluse în carte. Pentru o mai ușoară înțelegere, Florin Georgescu face o analogie între avuția unui stat și cea a unei familii. Ambele noțiuni includ bunuri materiale și mijloace financiare nete, adică active financiare din care se scad datoriile. Exemplul merge mai departe. O familie are active nefinanciare, precum locuință, automobil, terenuri sau alte construcții, bunuri de folosință îndelungată sau, poate, diverse obiecte de artă. La ele se adaugă activele financiare care sunt formate din bani în numerar sau în depozite bancare, acțiuni, participații la firme, dacă este cazul, dar și datorii, care se scad.

Asemănător stau lucrurile și în cazul unei țări. Avuția este formată din active nefinanciare, precum mijloace fixe, stocuri, obiecte de inventar plus resurse naturale. Trebuie, însă, menționat că o parte din terenurile agricole lipsesc, pentru că nu au fost finalizate lucrările de cadastru și de asemenea, nu sunt incluse, din motive de confidențialitate, resursele naturale. Se adaugă, apoi, activele financiare (aur monetar, numerar și depozite, titluri de natura datoriei, sisteme de pensii și scheme de garantare ș.a.). Pasivele financiare, adică datoriile, se scad din avuția națională.

Sunt mai multe metodologii prin care se calculează avuția unei țări, dar modelul folosit de Banca Mondială, FMI și OECD are în vedere capitalul produs sau fizic, adică, drumuri, căi ferate, locuințe, porturi, utilaje sau infrastructură, la care se adaugă capitalul financiar, cel natural: păduri, terenuri agricole și zăcăminte naturale și capitalul uman și cel social.

Analiza economistului Florin Georgescu arată că, în cazul României, capitalul uman se confruntă cu o serie de vulnerabilități. Este vorba despre o scădere a populației rezidente cu un milion de persoane, în perioada 2011-2021 și o adâncire a fenomenului de îmbătrânire demografică, respectiv vârsta media a crescut de la 40,8 ani, în 2011, la 42,4 ani, în anul 2021. De asemenea, raportul „persoane vârstnice la 100 de tineri” este în continuă deterioare. În fine, nivelul de educație al populației rămâne pe ultimul loc în ierarhia europeană.

Florin Georgescu prezintă câteva concluzii ale cărții „Avuția națională a României”. În perioada 2003-2020, avuția națională a crescut de 2,6 ori. Dar, creșterea de 2,9 ori a activelor nefinanciare a fost erodată de creșterea datoriilor.

Avuția firmelor a crescut de 3,6 ori, iar ponderea lor în bogăția națională a crescut de la 29% la 40%. Dar, au crescut și datoriile companiilor de 3,9 ori, ceea ce a dus la o reducere a patrimoniului. De asemenea, analiza constată o polarizare a capitalului. Avuția administrației publice a crescut mai lent decât cea totală, a scăzut ca pondere de la 35% la 18%, iar datoria publică s-a acumulat.

Avuția populației a crescut de 2,9 ori, dar sumele pe care persoanele fizice le au de încasat ca urmare a împrumuturilor acordate propriilor companii au urcat mult. În plus, este o creștere substanțială a numerarului, care arată o sporire a economiei informale.

Avuția societăților financiare a crescut, în perioada 2003-2020, de 3,9 ori, sistemul bancar trecând de la o lipsă a resurselor financiare la un surplus în raport de clienții bancari eligibili. Dar, intermedierea financiară este de doar 27% din PIB, cea mai mică din Uniunea Europeană. Avuția națională pe cap de locuitor a crescut de 2,9 ori ajungând la 32.700 de euro pe cap de locuitor, dar care situează România la nivel european doar înaintea Bulgariei și Greciei.

Concluziile analizei lui Florin Georgescu sunt că avuția României a crescut din toate punctele de vedere, dar evaziunea fiscală și economia informală au încă o pondere importantă, iar datoriile cresc într-un ritm mai rapid decât avuția națională. Ceea ce arată că modelul de creștere economică este ineficient.