UE se pregătește să reducă dependența numită „China”. Va reuși? Cu ce preț?

Sistemul va combina ajutorul financiar, schimburile de know-how și parteneriatele cu țări cu o economie mică sau medie. Ideea este de a ajuta statele emergente să joace un rol mai important în industrii cu valoare mai mare.

Măsurile pleacă de la realitatea, evidențiată în special de perioada pandemiei, că orice concentrare a lanțurilor de aprovizionare într-un singur loc nu este bună.

Mecanismul gândit de grupul G-7 ar trebui să ajute țările să nu facă doar extragerea de materii prime, ci să dezvolte și capacități industriale care să permită prelucrarea în statele respective. O astfel de strategie ar face posibilă renunțarea, chiar și parțială, la produsele fabricate în China.

Oficial, instrumentele gândite de statele industrializate nu sunt îndreptate împotriva Chinei, care, de altfel, nici nu apare explicit în comunicatul oficial, dar, economia asiatică este vizată clar.

RISE

Denumit RISE, adică întărirea unui lanț de aprovizionare rezilient și incluziv, mecanismul de finanțare va fi realizat de Banca Mondială și alte organisme financiare internaționale, iar, deocamdată, pachetul financiar nu a fost stabilit.

Unele state europene au făcut deja o serie de pași pentru a dezvolta producția internă. De exemplu, săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a prezentat un plan de reindustrializare a economiei, pe baza dezvoltării unei industrii „verzi”.

Argumentul pentru a accelera un proces de reindustrializare este că Franța a pierdut în ultimii ani procente importante din ponderea pe care o are industria în produsul intern brut.

Numai că unele prevederi ale planului francez de reindustrializare vor da bătăi de cap chiar unei mari companii franceze. Este vorba despre Renault.

Președintele Macron a anunțat că va introduce noi măsuri care se referă la industria auto. Astfel, programul de subvenție pentru achiziția unui automobil electric, pentru care acum se oferă 7.000 euro, va fi schimbat în sensul că ajutorul de stat va fi condiționat de nivelul emisiilor de carbon ale uzinelor în care se produc mașinile. Cu o astfel de clauză, achiziția modelului electric Dacia Spring, produs în China, nu se va mai califica pentru subvenționare pe piața franceză. Această abordare face parte din proiectul european care încearcă să reducă dependența față de produsele fabricate în China.

Partener, concurent, rival...

Uniunea Europeană a definit relația cu China într-un mod care poate părea paradoxal și anume: partener, concurent strategic și rival sistemic. Acest „triptic” vrea să adune atât punctele forte, cât și pe cele slabe ale relației politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și China. Dar, vrea să reducă riscurile și deficitele pe care le presupune acum legătura comercială a Europei cu China.

Dependența de China în domeniul digital și al materiilor prime critice este chiar mai complicată decât cea care a existat față de Rusia în materie de hidrocarburi, afirmă oficialii europeni. La fel de adevărat este că între statele membre există diferențe în ceea ce privește comerțul. Germania, de exemplu, este o mare exportatoare în China, în timp ce alte state membre importă masiv.

În orice caz, șefii de stat și de guvern vor avea pe masă, la sfârșitul lunii iunie a.c., la Consiliul European o abordare comună a relației comerciale cu China. Va fi un pas prin ca statele membre au posibilitatea să își arate viziunea și solidaritatea, iar consumatorii să se confrunte, din păcate, cu prețuri mai mari pentru produse fabricate în afara Chinei.