„Țara devine un deșert”: Spania, lovită de secetă, rămâne fără apă (analiză France 24)

Există o expresie în spaniolă: „ En Abril, aguas mil ”, care înseamă că luna aprilie va aduce ploi. Numai că anul acesta nu a făcut-o. Luna aprilie a fost cea mai uscată lună înregistrată, iar mai multe orașe spaniole au înregistrat cele mai ridicate temperaturi de până acum. În Cordoba, mercurul a crescut la 38,7°C (aproape 102°F) la un moment dat, iar în provincia Sevilla din Andaluzia la 37,8°C.

Venit în urma unei secete de lungă durată și a unei ierni neobișnuit de calde și uscate, ultimul val de căldură a stârnit o adevărată teamă de penurie de apă.

„Situația este deosebit de alarmantă în regiunile Catalonia și Andaluzia, unde rezervoarele de apă sunt la mai puțin de 25% din capacitatea lor”, a declarat Jorge Olcina, șeful laboratorului de climatologie de la Universitatea din Alicante. Ambele regiuni au impus restricții de apă la sfârșitul lunii februarie, ceea ce înseamnă că locuitorii nu au mai avut voie să-și ude grădinile sau să-și umple piscinele. Fermierii au fost rugați, de asemenea, să reducă irigarea.

Mii de locuitori din satul andaluz Jaen au fost atât de afectți încât au organizat pe 1 mai o procesiune, „El Abuelo”, pentru a se ruga pentru ploaie, scoțând statuia lui Hristos pentru a le întări rugăciunile. Era prima dată din 1949când statuia era scoasă din subsolul bisericii.

„Nici restul Spaniei nu este în afara pericolului. Starea rezervelor este din ce în ce mai îngrijorătoare în regiunile Valencia, Murcia, Castilia-La Mancha și Extremadura. Stocul de apă disponibil a scăzut sub 40% din capacitatea totală”, a adăugat Olcina.

Serge Zaka, specialist în agroclimatologie, a descris Spania ca fiind într-o „situație de mega-secetă”, suferind cea mai mare parte a efectelor secetei din vara anului 2022 și apoi a iernii uscate care a urmat. „Starea [actuală] a solului și a rezervelor de apă corespunde în general cu ceea ce vedem de obicei în august. Acest lucru este total fără precedent”, a spus el.

Grădina din spate a Europei în pericol?

Spania este cunoscută drept „grădina din spate a Europei”, deoarece exportă o mare parte din producția sa agricolă, iar fermierii spanioli sunt, nesurprinzător, printre primii care suferă consecințele lipsei de apă.

Potrivit COAG, care coordonează grupurile agricole și fermiere și este unul dintre principalele sindicate agricole din țară, 60% din culturile de cereale neirigate din Spania s-au „asfixiat” din cauza lipsei ploii.

„Sunt cereale plantate toamna și recoltate primăvara, precum grâul și orzul”, a explicat Zaka. „Dar din cauza lipsei de apă, dezvoltarea lor a fost întreruptă înainte de a ajunge la maturitate. Și astfel nu va fi posibil să fie recoltate”.

„Cultivarea de măslin, fistic și migdal este, de asemenea, probabil să scadă”, a spus el. „Deoarece, chiar dacă aceste plante sunt obișnuite cu o climă uscată, ele suferă din cauza temperaturilor mai ridicate decât în mod normal”.

Amânarea plantării anumitor culturi oferă fermierilor o opțiune pentru combaterea secetei, dar vine cu propriile riscuri.

„În ceea ce privește fructele și legumele, pentru cele cultivate în livezi mai mici, care nu irigă, fermierii încearcă să-și amâne perioadele de semănat cât mai mult posibil, așteptând condiții mai bune. Dar cu cât timpul trece mai mult, cu atât riscă să rateze sezonul cu totul”, a spus Zaka.

„Câmpurile uriașe de cultură irigate din sudul Spaniei s-ar putea să nu fie la fel de afectate, dar din cauza lipsei de apă și a restricțiilor care au fost impuse, fermierii care le conduc vor trebui să-și reducă profiturile”, a adăugat el.

Pe scurt: numai culturile care cresc aproape de coastă și sunt udate cu apă de la uzinele de desalinizare a apei mării se așteaptă să supraviețuiască aceastei perioade secetoase.

Criza apei a determinat guvernul spaniol să anunțe o serie de măsuri în favoarea fermierilor, inclusiv o reducere cu 25% a impozitului pe venit pentru aproximativ 800.000 dintre aceștia.

Limitările utilizării intensive

Ecologiștii spun că nu doar clima mai caldă și mai uscată este de vină pentru criza apei din Spania, ci și practicile agricole spaniole.

„Această secetă ne arată limitările modelului agricol spaniol, care se bazează pe falsa impresie că avem apă din abundență”, a declarat Julio Barea, responsabil pentru problemele legate de apă la Greenpeace Spania. Astăzi, sectorul agricol spaniol reprezintă până la 80% din consumul de apă dulce al țării.

Începând cu anii 1950, Spania a instalat sute de baraje și sisteme de deviere a apei pentru a răspunde lipsei recurente de apă. În total, țara are acum aproximativ 1.200 de baraje și rezervoare artificiale, mai multe decât orice altă țară din Europa. Cele mai multe dintre ele se găsesc în jumătatea de sud a Spaniei, furnizând apă în principal zonelor intensiv agricole, dar și fermelor mai mici și activităților turistice.

„Această infrastructură ne-a determinat să tragem iar și iar, fără nicio moderație, din rezervele noastre pentru a susține un model agricol bazat pe irigare, care ne-a câștigat numele de «grădina din spate a Europei»”, a spus el. „Dar cu ce preț? Am dus pânzele freatice într-o stare de stres hidric. Astăzi, ținând cont și de consecințele tot mai vizibile ale încălzirii globale, acest model nu mai este sustenabil”.

„Deșertificare”

Patricio Garcia-Fayos, directorul Centrului de Cercetare a Deșertificării din Valencia, a spus că schimbările climatice, împreună cu supraexploatarea apelor subterane, accelerează „deșertificarea Spaniei”.

„Este vital să luptăm împotriva schimbărilor climatice și, în același timp, să învățăm cum să ne gestionăm mai bine apa. În caz contrar, în câțiva ani, o mare parte a Spaniei va fi un deșert”.

Organizația Națiunilor Unite a tras deja un semnal de alarmă cu privire la deficitul de apă din ce în ce mai mare din Spania, estimând că aproape 75% din țară se află deja în proces de deșertificare.

Deșertificarea crește și riscul de incendii, deoarece vegetația uscată este materialul combustibil ideal. Anul trecut, Spania a suferit cel mai mare număr de incendii din Europa, înregistrând peste 500, peste 300.000 de hectare arzând în flăcări, potrivit Sistemului european de informare privind incendiile forestiere.

Anul acesta, aproximativ 40.000 de hectare au fost deja consumate de flăcările alimentate de temperaturile mai ridicate, solurile mai uscate și vânturile mai calde. Agenția de Stat de Meteorologie a Spaniei a emis deja un avertisment de „risc extrem de incendiu” pentru o mare parte a țării.

O nouă mentalitate privind apa

Văzând criza cu care se confruntă Spania în prezent, majoritatea experților au ajuns la aceeași concluzie: „Trebuie urgent să ne adaptăm la acest nou climat mai arid și să regândim total sistemul nostru de management al apei”, a spus Olcina de la Universitatea din Alicante.

„Construirea mai multor rezervoare de apă nu mai are sens: nu mai avem apă de pus în rezerve”, a spus el. „În schimb, trebuie să dezvoltăm noi moduri de a folosi apa, cum ar fi reutilizarea apei. Dar, mai presus de toate, trebuie să folosim mai conștient apa”.

Barea, de la Greenpeace, a fost de acord. „Să reducem suprafețele irigate”, a spus el. „Trebuie să încetăm să nutrim iluzii și să folosim apă care nu există”.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.