Următoarea provocare în domeniul alimentar pentru UE: reglementarea culturilor modificate genetic

În vreme ce schimbările climatice se înrăutățesc pe zi ce trece, factorii de decizie ai Uniunii Europene au demarat dezbaterile în ceea ce privește noile reglementări privind culturile modificate genetic.

Seceta de anul trecut a făcut ravagii în fermele de pe tot continentul, distrugând culturi întregi în calea ei, de la plantațiile de măsline din Spania la culturile de porumb și floarea-soarelui din Ungaria, de la lanurile de porumb din Italia și România la producția de lactate din Franța.

Unele voci sunt de părere că, odată cu eliminarea restricțiilor privind tehnicile utilizate la producția de culturi modificate genetic, s-ar îmbunătăți calitatea recoltelor, rezolvând astfel problemele cu care se confruntă Europa la nivelul sectorului agricol. Alții susțin că aceasta ar fi doar o „diversiune” care să mascheze adevărata necesitate de a schimba radical practicile agricole din UE.

Însă, semințele obținute în urma utilizării tehnicilor de modificare genetică sunt mai puțin predispuse la a fi afectate de secetă și boli, necesitând și mai puțină apă, argumentează susținătorii inițiativei.

Comisia Europeană, organul executiv al UE, urmează să își înainteze în luna iulie propunerea legislativă menită să relaxeze restricțiile privind plantele cultivate folosind noile tehnici genomice (NTG), cunoscute sub denumirea de „noi organisme modificate genetic (OMG)”.

Odată cu înaintarea propunerii, vor începe dezbaterile acestei inițiative la nivelul Parlamentului European și în toate cele 27 de state membre ale UE, de acord cu proiectul de lege fiind, în principal, țările puternic afectate de secetă.

Aceste noi tehnici pun la dispoziție o serie de instrumente de modificare genetică care manipulează structura unei plante fără introducerea unui material genetic străin, spre deosebire de tehnicile „transgenice” folosite anterior pentru a produce organisme modificate genetic prin inserarea genelor de la alt organism străin.

Normele actuale privind OMG-urile, inclusiv cele referitoare la autorizarea și etichetarea produselor obținute prin intermediul lor, „nu sunt adaptate la noile tehnologii”, informează Comisia Europeană.

„Plantele produse prin noile tehnici genomice sporesc durabilitatea sectorului agricol”, a declarat luna trecută Stella Kyriakides, Comisar european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.

Propunerea Comisiei „va demonstra agricultorilor, cercetătorilor și întregii industrii că aceasta este calea pe care toate statele membre UE trebuie să o urmeze”, susține Stella Kyriakides.

„Un instrument extraordinar”

Ca parte a procesului de reglementare, Comisia a efectuat o analiză a modalității de tratare atât a semințelor produse cu ajutorul tehnicilor tradiționale, cât și a acelora produse prin noile tehnici, respectiv dacă semințele ar trebui să sufere aceleași modificări, care, teoretic, ar putea apărea și de la sine, în mod natural, se arată într-un document oficial emis în luna februarie, consultat de AFP.

Franța, grav afectată de seceta din vara trecută, susține noile reglementări.

Luna trecută, Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, și-a exprimat public îngrijorarea cu privire la „amânarea” la nivel european a acestor demersuri, susținând că este nevoie urgentă ca aceste biotehnologii să primească aprobările necesare pentru a permite utilizarea instrumentelor adecvate care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin intermediul producerii de semințe cu grad mai mare de rezistență.

La sfârșitul anului trecut, Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas, a salutat introducerea noilor tehnici, pe care le consideră „un instrument excepțional pentru a produce semințe care au nevoie de mai puțină apă și îngrășăminte”.

Pe de altă parte, există și state care s-au arătat mai reticente privind inițiativa proiectului de lege.

În luna martie, Austria a criticat public un studiu al Comisiei, pretinzând că s-ar baza mai degrabă pe „presupuneri” decât pe date științifice, solicitând, în consecință, o analiză cuprinzătoare a tuturor riscurilor pe care le-ar presupune aceste tehnici pentru mediu și sănătate.

Printre țările care sprijină solicitarea Austriei se numără Cipru, Germania, Ungaria și Luxemburg.

Copa-Cogeca, cel mai influent grup de lobby pentru agricultură, susține noile norme.

„Pentru a putea acoperi necesarul de hrană al Europei, și dacă ne propunem să fim autosuficienți, atunci legislația în vigoare ar trebui să sufere modificările necesare”, a declarat Thor Gunnar Kofoed, președintele grupului de lucru pentru producția de semințe din cadrul Copa-Cogeca.

Părerile în Parlament sunt împărțite

Majoritatea membrilor Parlamentului UE sprijină eliminarea restricțiilor privind producția de organisme modificate genetic.

Partidul Popular European (PPE), cea mai mare formațiune politică reprezentată în Parlamentul UE, se opune introducerii oricărui obiectiv obligatoriu de reducere a utilizării pesticidelor, însă insistă asupra introducerii unor noi reglementări privind tehnologiile „inovatoare” care ar „stimula cercetarea, investițiile și locurile de muncă”.

Noile biotehnologii s-ar putea „număra printre soluțiile eficiente care să ajute la stimularea tranziției către o nouă politică agricolă” dacă prin utilizarea acestora se evită folosirea pesticidelor chimice, susține eurodeputatul francez Pascal Canfin, președintele Comitetului Parlamentului European pentru protecția mediului și membru al partidului de centru Renașterea.

Însă, spre deosebire de PPE, Pascal Canfin este de acord cu introducerea un plafon pentru utilizarea pesticidelor.

Partidele de stânga din Parlamentul UE se opun creării unui alt cadru legislativ pentru reglementarea noilor tehnici genomice, insistând asupra faptului că tehnologia de la baza acestora intră deja sub incidența normelor actuale cuprinzătoare privind organismele modificate genetic.

Viitoarea dezbatere pe marginea proiectului de lege, care urmează să fie negociat între statele membre și Parlament, se va concentra probabil asupra măsurilor de siguranță presupuse de introducerea noilor practici agricole.

Partidului Verzilor a solicitat o evaluare completă a riscurilor care se impun utilizării noilor tehnologii în așa fel încât să se poată preveni eventualele efecte neprevăzute și, în același timp, pentru a-i determina pe producătorii agricoli să asigure punerea în aplicare a unor sisteme adecvate de identificare și trasabilitate, precum și să respecte cerințele privind etichetarea corespunzătoare a produselor alimentare modificate genetic.

Însă, o astfel de etichetare i-ar putea descuraja pe consumatorii care preferă produsele alimentare care nu sunt modificate genetic, susține Mute Schimpf, activistă în cadrul organizației Friends of the Earth Europe, care se opune reformei.

„Această propunere este doar o diversiune menită să evite adevărata dezbaterea pe care ar trebui să o avem cu privire la tranziția la un sistem agricol cu adevărat durabil”, a declarat aceasta pentru AFP.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a France 24.