
Economie
Cât timp pierdem cu ședințe și e-mailuri
timp.jpg

Studiul arată că salariații petrec în medie 8,8 ore pe săptămână citind și scriind e-mailuri și 7,5 ore în întâlniri online. Aceste cifre nu includ conversațiile la telefon sau cele ad-hoc cu colegii. În total, un angajat folosește software de birou, adică e-mailuri, chat-ul sau aplicații pentru ședințe online, mai mult de jumătate din timpul petrecut la serviciu.
De altfel, atât angajații, cât și managerii cred că multitudinea de instrumente online descurajează creativitatea și reduc nivelul de productivitate. Studiul Microsoft arată că salariații sunt copleșiți de sarcinile de serviciu, au senzația că, de fapt, fac două joburi, unul pentru care au fost angajați și altul care se referă la comunicare, colaborare și coordonare.
Un alt sondaj realizat de Microsoft, realizat pe 31.000 de respondenți din întreaga lume, arată că doi din trei salariați s-au străduit să găsească timp și energie pentru a-și realiza sarcinile de la locul de muncă
Un studiu realizat de Future Forum printre 10.000 de manageri de companii arată că directorii de firme petrec în medie 25 de ore pe săptămână în întâlniri online. Managerii afirmă că jumătate dintre acestea ședințe de lucru ar putea să nu existe, iar productivitatea lor nu ar scădea. Ceea ce se poate face pentru ca o ședință să fie constructivă este reducerea numărului de participanți la minimum necesar și transmiterea temelor de discuție înainte de întâlnire.
Tot firma Future Forum a făcut o analiză cu privire la fenomenul de burnout (epuizare) la locul de muncă. Rezultatele arată că anul trecut procentajul angajaților care declară că sunt epuizați a crescut de la 37% la 40%. Creșterea a fost mai accentuată în rândul salariaților din Statele Unite ale Americii, aceasta fiind piața muncii cu cea mai mare incidență la burnout, doi din cinci lucrători spunând că sunt epuizați.
De asemenea, analiza arată că femeile, tinerii salariați cu vârsta de până la 30 de ani și managerii de nivel mediu sunt mai expuși la epuizare decât alte categorii de angajați.
Angajații epuizați au stări de stress și anxietate, productivitatea lor este mai scăzută decât a colegilor și declară că sunt dornici să își caute un nou loc de muncă.
Burnout-ul este definit ca un sindrom care apare din cauza stressului cronic de la locul de muncă, iar efectele lui sunt apariția unor sentimente negative sau care țin chiar de cinism legate de locul de muncă și o eficacitate profesională redusă.
Care sunt soluțiile pe care experții le propun pentru reducerea stresului la locul de muncă? În mod clar, cuvântul-cheie este flexibilitatea. Cei mai mulți angajați, indiferent de vârstă au nevoie de un program flexibil pentru a nu fi epuizați și chiar pentru a-și crește performanțele profesionale. Flexibilitatea este un mijloc de a le arăta angajaților că managerii au încredere în ei, iar încrederea naște implicare.
Îngrijorător este că una din trei femei s-a gândit să părăsească piața muncii sau să își schimbe cariera. Femeile responsabile cu managementul echipei prezintă niveluri și mai mari de epuizare: peste 50% dintre ele au spus că sunt adesea sau aproape întotdeauna epuizate. Ceea ce arată că piața muncii este tot mai complexă, iar managerii companiilor trebuie să se schimbe în pas cu salariații.