ANPC dă amenzi băncilor, dar consumatorii vor plăti rate mai mari

Autoritatea britanică de concurență arată că băncile respective au făcut un schimb de informații cu privire la vânzarea și cumpărarea de obligațiuni emise de Trezoreria Marii Britanii. Schimbul de informații anti-concurențiale a avut loc în perioada 2009-2013 prin intermediul mesajelor online.

Prin schimbul ilegal de informații sensibile în loc să concureze între ele cele cinci bănci sunt suspectate că au făcut înțelegeri de piață. Aceste înțelegeri au generat pierderi investitorilor în obligațiuni, cum sunt fondurile de pensii, au generat o datorie publică mai mare și, în ultimă instanță, au adus prejudicii Trezoreriei și, implicit, contribuabilului britanic. Aceasta este o parte din informarea publică făcută de autoritatea de concurență.

A apărut și reacția băncilor acuzate. Deutsche Bank a fost societatea bancară care a alertat autoritățile cu privire la implicarea în activități considerate ilegale. De asemenea, Citi a transmis că a cooperat cu autoritatea de concurență și că speră ca lucrurile să fie uitate. Colaborarea cu instituția care păzește concurența ar putea să aducă beneficii celor două bănci, în sensul că Deutsche Bank speră să scape fără amenzi, iar Citi poate primi o amendă mult redusă.

Morgan Stanley, la rândul ei, arată că a avut o bună colaborare cu inspectorii de concurență britanici, dar că nu este de acord cu concluziile enunțate de Autoritatea de Concurență și drept urmare vor contesta deciziile autorității de concurență. La fel și HSBC este nemulțumită de decizia instituției, respinge acuzațiile și va continua să își susțină argumentele până la decizia finală.

Ancheta continuă, iar dacă autoritatea va ajunge la concluzia că două bănci au avut activități anticoncurențiale, acestea vor fi amendate. Investigația autorității de concurență a fost și un prilej pentru a constata că regulile privind obligațiunile sunt mai complicate la Londra decât la New York, ceea ce duce la intenția ca în următorii ani să aibă loc o simplificare a procedurilor privind ofertele publice inițiale de obligațiuni.

În tot acest timp, România are și ea un dosar al băncilor. Trebuie spus că situațiile și abordările din Marea Britanie nu seamănă deloc cu cele din România. Adică, sunt cazuri complet diferite și singurul lucru care le leagă este existența băncilor, în sensul că în Marea Britanie autoritatea de concurență este pe cale să arate că a existat o înțelegere anticoncurențială între bănci în ceea ce privește cumpărarea și vânzare de obligațiuni, în timp ce în România autoritatea pentru protecția consumatorilor a amendat 11 plus opt bănci pentru așa-zise practici comerciale incorecte utilizate de bănci în ceea ce privește metoda de rambursare a unui împrumut.

Concret, prin decizia ANPC se cere trecerea de la așa-numita metodă a anuităților, adică a ratelor egale, la cea a ratelor descrescătoare, în care rata rambursată include în mod egal rambursarea principalului, iar dobânda scade în timp.

Vestea rea pentru consumatori, pe care autoritatea nu o spune, este că la începutul rambursării creditului prin metoda ratelor descrescătoare (cea promovată de ANPC) va duce la plăți mai mari. Așa funcționează principiul ratelor descrescătoare: se plătește mai mult la început decât în cazul ratelor egale, dar mai puțin în total. Cu alte cuvinte, debitorii vor trebui să plătească rate mai mari, într-un moment în care și așa au dificultăți de rambursare din cauza creșterii dobânzilor.

Deci, forțând aplicarea metodei ratelor descrescătoare conducerea ANPC declară că schimbă în bine situația debitorilor, dar de fapt face un rău consumatorilor. Ceea ce arată că bunele intenții nu sunt neapărat suficiente. Mai este nevoie și de știință de carte.