Un semnal îngrijorător: Germania a intrat în recesiune

Conform manualelor de economie, două trimestre de scădere înseamnă recesiune tehnică, iar Germania se află în această situație. Desigur, evoluția se datorează scăderii cererii, pe fondul creșterii inflației și a dobânzilor.

Este o premieră după perioada de criză pandemică, atunci când economia germană a scăzut în primele două trimestre ale anului 2020. Noua recesiune tehnică nu este neapărat o surpriză pentru analiști, dar îngrijorător este nivelul ridicat al scăderii.

Industria germană a fost dependentă de aprovizionarea cu gaz ieftin din Rusia, iar renunțarea la importul de gaz rusesc și creșterea prețului au lovit economia germană.

Cu toate acestea, se părea că furtuna a trecut. La începutul acestui an, Germania se aproviziona cu gaz lichefiat, acorda ajutoare de stat masive, iar prețul gazului natural a scăzut începând cu toamna anului 2022. Toate aceste evoluții păreau că vor salva economia germană de la intrarea în recesiune.

De asemenea, industria a beneficiat și de redeschiderea pieței chineze, după ce măsurile date de politca zero Covid s-au relaxat. În felul acesta, exporturile germane au început să crească, iar blocajele de aprovizionare la nivel internațional s-au atenuat. Optimismul a revenit și părea că spectrul recesiunii a fost uitat.

Numai că statistica publicată ieri ne arată o economie germană care a trecut iarna trecută printr-o recesiune tehnică. Și după cum știm, se spune că dacă economia germană răcește se îmbolnăvesc de gripă majoritatea economiilor europene, inclusiv cea românească. Desigur, nu înseamnă că economia zonei euro a intrat și ea în recesiune, dar Germania poate transmite efectul unei încetiniri.

Ministrul german al economiei rămâne, însă, optimist și a declarat că este doar o recesiune de sezon, iar prognoza arată că, totuși, la nivelul anului 2023, economia germană va crește cu 0,4%.

Explicația recesiunii tehnice se poate găsi în datele statistice ale primului trimestru. După câteva luni de creștere, producția din sectorul industriei de prelucrare, cea mai importantă ramură a economiei germane, a scăzut din nou cu 3,4% într-o singură lună, martie.

Producția de autovehicule s-a redus cu 6,5%, iar sectorul de construcții a înregistrat o scădere cu 4,6%. De asemenea, comenzile noi din industrie au avut un recul important de 10,7%, iar exporturile au scăzut și ele cu 5,2%.

Germania înregistrează o inflație ridicată, de 7%, iar creșterea dobânzilor operată de Banca Centrală Europeană, a afectat creșterea economică nu doar în Germania, ci în toată zona euro. Este un fenomen normal, de care sunt conștiente băncile centrale care au inițiat o politică monetară restrictivă tocmai din dorința de a lupta cu inflația.

Așadar, au avut loc mai multe fenomene contrare. Unele pozitive, precum prețurile mai scăzute ale gazelor naturale și reducerea întreruperilor de aprovizionare. Altele negative cum sunt cele referitoare la reducerea puterii de cumpărare și politicile monetare stricte ale băncilor centrale.

Drept rezultat, în luna aprilie a.c., Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat că anul acesta economia germană se va contracta cu 0,1%, iar anul viitor va crește cu un procentaj mai solid, de 1,1%. Cifrele pot părea nesemnificative, dar ele arată totuși dificultățile pe care le traversează cea mai mare economie europeană. Germania este văzută ca o potențială „oaie neagră” la nivelul Uniunii Europene, dar, după cum se știe, economia are destule pârghii de a face uitată recesiunea tehnică și de a reveni pe plus. Un plus mic, dar un plus.