De ce nu pot crește salariile profesorilor

Dincolo de inabilitățile de negociere ale guvernului care au pus „paie pe focul” grevei, decidenții politici se feresc să spună tranșant un lucru: economia românească nu are bani, în acest moment, pentru a satisface cererile salariale ale personalului din educație.

Acest lucru este demonstrat cel mai fidel de datele privind bugetul pe primele patru luni ale anului. Aici, în informațiile bugetare putem vedea foarte clar motivele pentru care oferta Guvernului pentru profesori este atât de zgârcită.

Ceea ce sare în ochi din primul moment este nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar. În ianuarie-aprilie 2023, deficitul public a ajuns la 27,35 miliarde de lei. Este imens. Este chiar mai mult decât deficitul înregistrat în anul 2020, anul pandemiei, cu 500 milioane de lei. Ne-am întors, așadar, la nivelul din pandemie, după ce în 2021 și 2022 deficitul bugetar a fost redus gradual.

Mai curios este ce s-a întâmplat în luna aprilie a acestui an. Astfel, deficitul bugetar lunar a fost de 4,6 miliarde de lei, în timp ce anul trecut, în aprilie, deficitul a fost de numai 600 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de mai mult de șapte ori.

Ce s-a întâmplat? Cifrele bugetare ne dau un răspuns: cheltuielile bugetare au crescut nemăsurat, în timp ce volumul veniturilor adunate la buget a fost insuficient.

Practic, cheltuielile au crescut pe toată linia. Cheltuielile cu salariile angajaților din sectorul public au crescut cu 8,5%, cele cu decontarea medicamentelor au urcat cu 20%, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu o treime față de anul trecut, cele cu subvențiile au urcat cu 80%, ceea ce înseamnă sume alocate pentru transportul de călători, pentru agricultori și pentru compensarea consumului de energie electrică și gaze naturale al companiilor.

De asemenea, punctul de pensie a crescut de la 1 ianuarie a.c. cu 12,5%, pensia minimă a crescut și ea, au fost acordate ajutoare financiare pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei și s-a plătit a 13-a indemnizație pentru persoanele cu dizabilități. Au fost compensate facturile energetice pentru populație și au crescut alocațiile pentru copii.

La investiții este o șmecherie. Guvernul vinde ideea că deficitul a crescut din cauza sau datorită, depinde de interpretare, creșterii investițiilor cu 58% față de anul trecut, până la 19,2 miliarde lei. Numai că tot guvernul scrie în nota bugetară că 61% din banii pentru investiții sunt fonduri europene, nerambursabile. Ceea ce înseamnă că din 19 miliarde lei, doar șapte au fost cheltuite de la buget.

Ritmul furibund al cheltuielilor publice nu a putut fi susținut de creșterea veniturilor bugetare. De exemplu, în luna aprilie a.c., încasările din TVA au fost mai mici cu un miliard de lei față de aceeași lună de anul trecut. Ceea ce este pur și simplu inexplicabil dacă ținem cont de inflație și de creșterea consumului.

Capitolele privind impozitul pe salarii și contribuțiile de asigurări au înregistrat creșteri ale încasărilor, însă mai mici decât evoluția fondului de salarii, dar situația este de înțeles dacă avem în vedere facilitățile fiscale acordate pentru diverse categorii de angajați din domenii precum agricultură, industria alimentară sau construcții. Veniturile nefiscale au scăzut din cauza reducerii prețurilor energetice și implicit a scăderii încasărilor din redevențe. Singurul capitol care a performat a fost cel al accizelor, ca urmare a creșterii accizelor la produsele din tutun.

Tot ieri, președintele ANAF și-a dat demisia. Cauza principală fiind se pare o lipsă a încasărilor, în cinci luni, de aproximativ nouă miliarde de lei. O „gaură” pe care președintele ANAF nu și-o asumă, ci o explică prin construcția defectuoasă a bugetului de stat.

Toate aceste date nu au darul să scuze guvernul. Dimpotrivă. Ele arată foarte clar că guvernul a fost generos în materie de cheltuieli, dar a fost luat complet prin surprindere de lipsa de încasări bugetare. Ceea ce este dovada unui adevărat amatorism.