Ucraina face primii pași legali către arbitrajul Organizației Mondiale a Comerțului în dosarul cerealelor

Cezar Gheorghe: În primul rând, Ucraina a lansat o serie de consultări cu aceste trei state spre a le explica ce anume încalcă și de ce încalcă. Apoi, dacă aceste trei state nu înțeleg ce anume încalcă și de ce încalcă, Ucraina se va adresa Organizației Mondiale a Comerțului, la Curtea de Arbitraj, unde într-adevăr, vor  chema în judecată cele trei state. Mai mult decât atât, la nivel de Comisie Europeană, se pare că acest, lucru unilateral efectuat de Polonia, Slovacia și Ungaria încalcă decizia Comisiei Europene, pentru că avem un acord de asociere din 2014 reglementat printr-un regulament inițiat în ceea ce privește cauzele războiului și așa mai departe și cum trebuie să facem prelungirea, să zicem a transferului de bunuri ucrainene fără taxe vamale pe teritoriul Uniunii Europene.



Reporter: Ce pot să pățească, pot fi obligate să plătească daune Ucrainei?

Cezar Gheorghe: Dacă vorbim de Comisia Europeană, de infringement, înseamnă că le vor tăia subvenții în agricultură și așa mai departe. Cam asta ar putea să se întâmple.  Dacă vorbim de Organizația Mondială a Comerțului, da, se va putea ajunge la despăgubiri în funcție de cât a fost de afectat sau ce dovezi prezintă Ucraina. Întotdeauna o curte de arbitraj nu este ca un complet de judecată, o curte de arbitraj judecă, ca să spunem lucrurilor corect, în echitate. Adică încearcă să balanseze pierderile și câștigurile, astfel încât fiecare parte să fie oarecum mulțumită, deci nu e același lucru ca un complet de judecată,  însă Curtea de arbitraj este definitivă dacă vorbim de Organizația Mondială a Comerțului și are titlu executoriu. dDci nu poate nimeni să se sustragă de la executarea deciziei curții de arbitraj.



Reporter: România încă n-a spus nimic referitor la acest subiect. România este una dintre țările care se plângea de faptul că multe dintre grânele ucrainene ajung pe piața sa și distorsionează piața. Ce credeți că va spune România până la urmă?

Cezar Gheorghe: România este  definită astăzi prin prisma poziției sale în bazinul Mării Negre, ca fiind singura locație predictibilă și sustenabilă, cred că va încerca să ia niște măsuri de precauție pentru a nu avea efecte în piața locală, să contingenteze (limiteze, n.r.) importurile. (…)

 

Reporter: Dar aceste aceste cereale n-ar trebui doar să tranziteze România?

Cezar Gheorghe: Așa ar trebui, așa ar fi trebuit să se întâmple facă vorbim de momentul 1 mai, când s-a impus restricția. Însă din cauza unei lipse de tehnicității la nivel decizional nu s-au instrumentat niște măsuri de verificare și control.

 

Reporter: Deci, practic, până la urmă este și o problemă a României, că nu verifică transporturile, ce fac oamenii, aceia cu transporturile, dacă chiar le duc mai departe sau descarcă aici…

Cezar Gheorghe: Total de acord că nu au instituit măsuri de verificare și control. Eu, dacă aș fi fost în măsură să decid acest lucru, înainte de ziua de 1 mai, aș fi agregat absolut toate contractele. Aș fi dat termen de 3 zile să îmi fie aduse la cunoștință toate contractele existente. Ca să le pot urmări din punct de vedere al cantității, cât s-a executat și cât mai iau din perioada de livrare. Mai mult decât atât, trebuie să știți că și bunurile ucrainene au suferit transformări, transformări la nivel să zicem documentar pentru că ele au fost traversate prin Republica Moldova, unde li s-a schimbat originea ca fiind de origine moldovenească și au fost apoi importate de România fără nici o opreliște pentru că asupra Republicii Moldova nu exista la momentul respectiv nicio restricție în ceea ce privește importul de bunuri de acea origine.



Reporter: Păi și cine le-a schimbat originea? Asta e ceva ilegal, nu?

Cezar Gheorghe: Normal că este ilegal. Vorbim aici de comercianți, vorbim de ce vreți dumneavoastră, poate și anumiți fermieri din Republica Moldova. Trebuie să înțelegeți că într-o vreme de război, întotdeauna se face cel mai mare profit, pentru că lucrurile nu pot fi controlate. Și la un final al zilei trebuie să vorbim foarte deschis și foarte onest. Marfa ucraineană, în sezonul precedent, a făcut subiectul unor narative de genul popoarele africane sărace care mor de foame. Total fals - 42,5 % din toate exporturile cumulate al Ucrainei, fie că a fost prin Odesa-Ciornomorsk, prin coridor sau prin liniile de solidaritate, au sfârșit în Uniunea Europeană.

 

Reporter: Parte din grânele pe care le folosește ONU în programul său World Food program, vin din Ucraina. Asta știm...

Cezar Gheorghe: Cred că nu avem cifrele corecte ca să le înțelegem, pentru că dacă vorbim de procentaje, ne ducem și vedem cu stupoare că un maxim de să nu exagerez 10- poate 11 % au plecat către aceste destinații.

 

Reporter : Au plecat, dar ar fi avut nevoie de ele. Despre asta e vorba, despre acest lucru zice ONU... noi avem nevoie de grânele astea, ne lipsesc....

Cezar Gheorghe: ONU și Uniunea Europeană sunt două lucruri total separate, dar încă o dată spun, lucrurile nu s-au întâmplat așa. ONU are dreptate, dar nu au ajuns cât trebuia să ajungă.

 

Reporter: Dar cine a ținut-o la noi?  Cine a ținut-o (marfa, n.r.) în Uniunea Europeană, domnule Gheorghe?

Cezar Gheorghe: Să luăm, de pildă, Spania, care este responsabilă doar de 4% din producția de grâu a Uniunii Europene și care este o țară net importatoare în fiecare sezon pentru că nu generează producția agricolă. E logic, Spania e o stâncă. Dacă vorbim iarăși de interesul comercial din nordul Europei și vorbim aici de unitățile de procesare oleaginoase din Belgia, din Olanda și din Germania, vom vedea iarăși că au generat un import extraordinar de marfă pentru marfa din Ucraina. Dacă vorbim de oleaginoase. Cu alte cuvinte, interesul comercial a primat în acest răstimp, pentru că acea marfă nu avea taxe pe ea și era ieftină.

Să profite, Doamne iartă-mă, că profitul nu e ilegal, dar trebuie făcut o segregare clară între țările care sunt net exportatoare, de proximitatea Ucrainei și țările care sunt importatoare net și au nevoie de această marfă.