Întrebarea care se pune acum este dacă legea offshore a fost corectă cu companiile (Interviu)

Otilia Nuțu: În primul rând cred că a fost un moment foarte prost pentru cei de la OMV să vină acum să aibă discuția pe subiectul ăsta, în condițiile în care la noi oricum în spațiul public e o campanie destul de puternică naționalistă, populistă, în general împotriva marilor companii, în general împotriva Austriei pe subiectul Schengen. 

Momentul a fost cel puțin prost ales. De fapt, din câte înțeleg, discuția este legată de faptul că OMV – Petrom a luat decizia de a investi în Neptun Deep și în aceeași zi a anunțat faptul că a declanșat procedurile pentru arbitraj internațional în chestiunea legii offshore. 

Din câte înțeleg din informațiile din presă, ei au venit să discute eventuala retragere a arbitrajului dacă se modifică anumite prevederi din legea offshore, în special cele care privesc comercializarea gazului în România sau în general în piața europeană. 

Cred că arbitrajul va merge în continuare. Arbitrajul este foarte asemănător cu cel pe care îl are cealaltă companie cu proiect în Marea Neagră, respectiv Black Sea Oil and Gas. Se referă la faptul că în momentul în care ai un contract de concesiune, acolo scrie foarte clar că se respectă dreptul investitorului de a folosi resursa cum crede de cuviință câtă vreme plătește statului redevențe și alte impozite. Și faptul că pe durata concesiunii nu se poate schimba unilateral de către stat taxarea sau impozitarea specifică sectorului.

Cred că astea sunt cele două teme de arbitraj în general și pentru Black Sea Oil and Gas și pentru OMV – Petrom. Într-adevăr, singura discuție era, având în vedere că Petrom nu are business-uri doar în sectorul gazelor și nu are doar proiectul Neptun Deep, ci are și în alte domenii care sunt puternic reglementate de stat, spre exemplu, energie electrică sau benzinării, acolo ar fi fost dispuși să negocieze, chiar să accepte o impozitare mai mare decât fusese în 2011 – 2012 la data concesiunii, dacă prin asta mențineau o relație bună cu statul pe celelalte domenii. Asta este o diferență față de Black Sea Oil and Gas, care merge înainte cu arbitrajul, în condițiile în care are un singur proiect în România, cel din Marea Neagră și nu au o miză.

Reporter: Realist vorbind, ce solicită OMV este cumva în detrimentul României?

ON: Întrebarea care se pune acum este dacă legea offshore, așa cum a fost ea făcută și modificată de-a lungul timpului, a fost corectă cu companiile. Asta se poate discuta ore în șir. Ideea este că modul în care au fost stabilite acolo niște clauze are niște probleme, de la felul în care s-a stabilit regimul fiscal și până la niște chestiuni care privesc vânzarea gazului. Aici e o problemă inclusiv cu directivele europene, care nu îți permit să blochezi exportul unor produse în alte țări din Uniunea Europeană, inclusiv în chestiunea energiei electrice sau a gazului. Lucrurile sunt legate de faptul că legea a fost prost făcută și că modul în care s-a modificat de-a lungul timpului este total imprevizibil.

De fapt, problema pe care o avem nu e legată de faptul că OMV ar fi o companie bună, proastă, ticăloasă sau cinstită, ci că statul român nu e în stare să își sume de la bun început, pe o durată mai lungă de timp, un cadru legal, fiscal predictibil, în așa fel încât să poată avea loc niște investiții pe termen lung. Problema cu arbitrajul internațional nu am avut-o numai cu OMV - Petrom sau cu Black Sea Oil and Gas. Au fost multe situații și multe companii din alte domenii care au început astfel de cazuri de arbitraj internațional pornind tocmai de la această impredictibilitate a statului. Nu poți să modifici o lege de pe azi pe mâine.

Rep: Totuși, cât de inspirat este să legi acest subiect sensibil de un alt subiect sensibil, Schengen?

ON: Asta mi se pare chiar culmea ridicolului. Dacă ne uităm stric la proiectul Neptun Deep, până la urmă, dacă judecăm după acționariatul Petrom și Romgaz, partea statului român este 45%, iar partea statului austriac este de 8%. Este ca și cum am călca pe greblă pentru că noi ne certăm cu Austria pentru a influența o decizie politică, în condițiile în care statul austriac, care ia această decizie politică, are doar 8% din acest proiect. Mi se pare un pic caraghios și mi se pare pur și simplu o temă populistă.

Lucrurile ar trebui să fie separate foarte clar. Care este regimul de impozitare și ce facem cu gazul din Marea Neagră este una, iar discuțiile în ceea privește Schengen sunt cu totul și cu totul altceva. Cred că ar trebui să ne uităm mai bine la cum ne susținem cauza în instituțiile europene, cum ne folosim diplomația externă, însă nu cu țâfne și zăngănit de arme de tipul ăsta pentru că nu suntem credibili. De fapt, nu ne ajută.

Rep: Toată această poveste are și o parte negativă? Cine pierde în acest moment?

ON: Depinde ce se va întâmpla mai departe. În cel mai rău caz, dacă statul român va pierde arbitrajul contra companiilor Black Sea Oil and Gas, OMV – Petrom sau alții, atunci plătim noi. Nu va plăti domnul Ciolacu din buzunarul lui. Vom plăti noi. Asta este singur problemă pe care o văd. Din cauza asta zic că lucrurile ar trebui să fie tratate cu ceva mai multă responsabilitate. Ne asumăm niște lucruri gândindu-ne în momentul în care scriem niște legi care sunt toate consecințele legilor respective.

E o discuție foarte serioasă pe care ar trebui să o avem în ceea ce privește impozitarea resurselor minerale sau a gazului sau a petrolului și cum poți să modifici regimul de impozitare în condițiile în care ai niște concesiuni în derulare. Dar astea sunt lucruri care necesită creier și nu sunt atât de spectaculoase politic. Iar noi, acum, suntem în plină campanie pre electorală.

Rep: Spuneați la începutul discuției că cei de la OMV nu au fost foarte inspirați că au venit în acest moment. Pe de altă parte, noi intrăm în această spirală electorală. Nu văd care ar fi momentul potrivit să vină. Cum vedeți aici problema?

ON: Mă așteptam să avem o poziție bine gândită. La asta nu mă pricep. Însă, mă aștept ca instituțiile statului român să aibă o poziție bine gândită prin care să rezolvăm chestiunea Schengen cu cap și să nu o legăm de niște lucruri care clar nu vor avea niciun fel de influență. E o mișcare neinspirată pentru simplul motiv că nu s-a obținut nimic altceva din această discuție decât o nouă oportunitate de declarații politicianiste și atât.