În bazinul Ruhr din Germania începe o nouă revoluție industrială: hidrogenul înlocuiește cărbunele

Membranele subțiri suprapuse care alcătuiesc fiecare modul vor forma cel mai mare electrolizor din Europa, care va fi pus în funcțiune la Oberhausen peste câteva zile pentru a decarboniza instalațiile din apropiere.

În acest echipament, apa și electricitatea conlucrează: sub acțiunea curentului electric, atomii din apă - hidrogenul și oxigenul - se vor separa, permițând producerea de cantități industriale de hidrogen "verde".

Dacă energia electrică folosită provine, la rândul său, din surse de energie regenerabilă, practic nu se va emite deloc dioxid de carbon, ceea ce este exact opusul tehnicilor actuale de producere a hidrogenului, cunoscute ca fiind "gri", deoarece se bazează pe utilizarea metanului.

În regiunea Ruhr din vestul Germaniei, cunoscută pentru industria cărbunelui și oțelului, vechea industrie renană își propune să reducă emisiile de carbon pentru a supraviețui, după ce a avut o contribuție majoră la încălzirea globală încă de la începutul erei industriale.

Utilizarea hidrogenului verde este una dintre soluțiile preferate de către industria siderurgică pentru reducerea amprentei sale de carbon asupra mediului.

Compania siderurgică germană Thyssenkrupp, a doua ca mărime în Europa după ArcelorMittal, intenționează să transforme cele patru furnale istorice din Duisburg. Hidrogenul va fi utilizat pentru a dezoxida minereul de fier necesar pentru fabricarea oțelului, înlocuind cărbunele care a jucat acest rol timp de un secol și jumătate.

”O schimbare totală a metodei de producție a oțelului”

De-a lungul Rinului, acest prim sit de producție de oțel ecologic, prin "reducere directă", este programat să înceapă la sfârșitul anului 2026. Decizia finală de investiții a fost luată în septembrie a.c., explică Marie Jaroni, directorul pentru decarbonizare al companiei siderurgice.

Thyssenkrupp, care recunoaște că generează "2,5% din emisiile de CO2 din Germania", a accesat o subvenție europeană de 2 miliarde de euro din totalul de 3 miliarde de euro investite în această primă unitate. Puterea și numărul de electroliți de care va avea nevoie nu au fost încă făcute publice.

"Este o schimbare totală a metodei de producție a oțelului", subliniază doamna Jaroni.

Toate aceste modificări în procese sunt echivalente cu o "revoluție industrială", susține Roland Lescure, ministrul francez al Industriei. Săptămâna trecută, el a fost la Berlin pentru a marca lansarea unei companii franco-germane specializate în electroliți, rezultată din colaborarea dintre Siemens Energy și Air Liquide.

Noua gigafabrică a Siemens Energy va produce module de electroliză, pe care Air Liquide le va folosi pentru a construi electrolizoare. Următorul client este rafinăria TotalEnergies din Normandia.

© JOHN MACDOUGALL / AFP

Pentru cancelarul german Olaf Scholz, care a participat la inaugurarea fabricii, această dezvoltare este un "basm industrial". El a estimat că, în realitate, contribuția climatică a 12 electrolizoare este echivalentă cu beneficiile aduse de 25 de milioane de copaci.

"Avem o industrie bazată pe energie și resurse, dar în mare parte bazată pe cărbune", recunoaște Samir Khayat, directorul general al agenției responsabile de organizarea decarbonizării landului Renania de Nord-Westfalia, unde se află regiunea Ruhr. Bazată și pe gaz, 30% din industria chimică germană, un mare consumator, este instalată în acest stat industrial responsabil pentru 6% din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării.

Cursă contra cronometru

Dar tranziția este "o cursă contra cronometru", recunoaște el. "Nu avem mult timp la dispoziție. Dacă nu o facem, suntem pierduți", adaugă acest responsabil.

Mai trebuie găsite sume considerabile de bani pentru a cumpăra electrolizoarele și pentru a crește producția de electricitate fără emisii de dioxid de carbon necesară pentru a le face să funcționeze.

Această situație devine și mai delicată, în special în contextul creșterii prețurilor la energie în Europa, influențată de conflictul din Ucraina. Unii producători industriali, cum ar fi compania chimică germană BASF, au decis să renunțe la investiții în Germania și să își îndrepte atenția către producția în Statele Unite sau în China, unde costurile energetice sunt mai reduse.

"Accesul la energie electrică va deveni un factor-cheie", subliniază domnul Khayat. ThyssenKrupp a informat că a încheiat deja acorduri pentru furnizarea de energie electrică pentru prima sa fabrică de electrolizatori. "Dar mai sunt încă trei astfel de facilități aflate în pregătire", se îngrijorează doamna Jaroni.  

"Ceea ce contează este să testăm tehnologia, să furnizăm rapid clienților, să adunăm date de exploatare pentru a crește capacitatea rapid", răspunde Gille Le Van, vicepreședintele pentru industriile grele și tranziția energetică a Air Liquide în Europa Centrală.

Pentru Anne-Laure de Chammard, o franțuzoaică care conduce ramura de hidrogen a Siemens Energy, "următorii trei ani vor fi decisivi" pentru a evalua dacă piața hidrogenului va experimenta o creștere semnificativă.

Traducere de Oana Neacșu după articolul publicat de France24