Isărescu: “Mai avem gloanţe, uitaţi-vă că dobânda este mare faţă de Polonia, Cehia sau Ungaria”

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%, potrivit Mediafax.

Noua dobândă de politică monetară va fi aplicată de joi, 9 ianuarie, în timp ce ratele diminuate pentru rezervele minime obligatorii în lei şi valută intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

Decizia de reducere a rezervelor minime obligatorii a fost anticipată de piaţă, iar o indicaţie în acest sens a venit chiar din partea guvernatorului Mugur Isărescu. Unii analişti se aşteptau şi la continuarea reducerii dobânzii de politică monetară.

La începutul lunii decembrie a anului trecut, Isărescu a declarat că, pentru susţinerea creditării, banca centrală este pregătită să reducă rezervele minime obligatorii în 2014, care însumează circa 6 miliarde de euro la valută şi 3-4 miliarde de euro la lei, chiar dacă în piaţa monetară se înregistrează un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro.

Reducerea rezervelor pentru lei va elibera în piaţă aproximativ 3,5 miliarde de lei, în timp ce noul nivel al rezervelor pentru valută va îmbunătăţi lichiditatea în valută cu aproximativ 400 milioane euro, potrivit analiştilor Erste.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a afirmat miercuri, că moneda naţională ar trebui să se deprecieze după reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii la lei, precizând, totodată, că se teme că un astfel de scenariu s-ar putea să nu aibă loc, deşi deprecierea din ultima perioada a fost de numai 1%.

            Într-adevăr, leul s-a apreciat în a doua parte a sesiunii interbancare locale, iar cursul de schimb a coborât sub 4,49 lei/euro, deciziile BNR privind relaxarea monetară luând prin surprindere piaţa, majoritatea analiştilor anticipând în principal reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a mai spus că băncile au redus dobânzile la depozite în special pentru termene scurte, dar ratele pentru economiile pe termen mai lung au rămas atractive faţă de ce se întâmplă în acest moment pe piaţa mondială, unde se plătesc dobânzi de 0,5% pe an.

"Avem o anumită grijă şi semnalele noastre au fost ca băncile să nu se repeadă să reducă rapid ratele de dobândă la economisirile în lei. Nu pot să spun că ne-au ascultat. A fost un mesaj mai degrabă. Le-am spus să-şi păstreze surse cât mai stabile, în condiţiile în care am anunţat că stimulăm creditarea în monedă naţională", a explicat Isărescu la conferinţa de prezentare a deciziilor de politică monetară.

El a completat însă că băncile s-au grăbit să reducă dobânzile în special la depozitele mai scurte, iar la termene mai lungi au menţinut dobânzi atractive.

"Când spun atractive mă refer prin comparaţie cu ce se întâmplă în lume (...) Aceasta este lumea în care trăim, lume de represiune financiară masivă", a explicat şeful băncii centrale.

Isărescu a mai arătat că băncile fac "categoric" eforturi şi speră că ieşirile sale publice nu sunt interpretate drept nemulţumire.

Banca centrală are spaţiu de relaxare a politicii monetare, având în vedere nivelul încă ridicat al ratelor rezervelor minime obligatorii şi rata dobânzii de politică monetară, dar deciziile vor viza preponderent contextul economic intern, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Mai avem gloanţe, dacă vă uitaţi numai la RMO unde suntem foarte sus. Şi rata dobânzii este foarte sus (...) Bineînţeles că nu ceea ce se întâmplă în Polonia şi Ungaria ne face să luăm o decizie, ne uităm la economia reală (...) Dacă apar diferenţiale mari de dobândă, normal că stimulează intrările de capital. Cu alte cuvinte, uitaţi-vă cât sunt RMO în Polonia, Ungaria, Cehia şi uitaţi-vă la noi", a afirmat Isărescu la conferinţa privind deciziile de politică monetară.

El a explicat că intrări sau ieşiri de 3-4-5 miliarde de euro, valori mici la nivel internaţional, pot avea însă impact asupra economiei româneşti.

Şeful băncii centrale a arătat, însă, că anul trecut România a achitat uşor 5-6 miliarde de euro din datoriile pe care le avea, "chiar s-a trecut şi în banal".

Amploarea relaxării monetare anunţată miercuri de BNR a depăşit aşteptările analiştilor Erste, care anticipau în principal reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.