Un nou motiv de dispute franco-germane: cursul euro

Uniunea Europeană nu are la îndemână metoda deprecierii forţate. Însă Japonia şi Statele Unite au recurs recent la aceste instrumente, ceea ce a dus la un război global al valutelor. Problema se află pe agenda dezbaterilor G7, adică Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Canada şi Japonia.

Primul care a avut o poziţie clară şi a lansat un avertisment la fel de clar în această problemă (aprecierea euro în raport cu celelalte monede forte) a fost preşedintele francez, François Hollande. În discursul ţinut la Strasbourg săptămâna trecută, el a insistat că Uniunea Europeană are nevoie de reguli în ceea ce priveşte cursul de schimb al euro. Apoi, Franţa a cerut Băncii Centrale Europene să stabilească o ţintă maximală pentru euro şi să acţioneze când aceasta e depăşită. Germania a respins ideea, la fel şi BCE, ambele pledând pentru un curs liber.

Prin deprecieri ale propriilor monede pe pieţele internaţionale, statele se luptă să rămână competitive, notează The Guardian. Măsuri precum programul masiv de cumpărare de obligaţiuni realizat de Rezerva Federală în Statele Unite duce la deprecierea dolarului. Consecinţa este că exporturile americane sunt mai ieftine atunci pe piaţa internaţională, deci şi economia SUA este mai competitivă. Însă, în timp ce Rezerva Federală din America sau Banca Centrală a Japoniei (aflată acum în centrul criticilor pentru devalorizarea yenului) aruncă practic pe piaţă o mare cantitate de bani, Banca Centrală Europeană nu face acelaşi lucru. Din contră, băncile chiar plătesc înapoi împrumuturile luate anul trecut cu dobânde mici de la BCE. Aceasta ar putea duce la un euro şi mai scump decât este în prezent, ultimul lucru de care are nevoie Eurozona în prezent.

"Un euro mai puternic va afecta creşterea economică europeană"

Ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici, a reluat luni avertismentul lui Hollande la reuniunea miniştrilor de resort din Eurozonă. Un euro mai puternic va afecta creşterea economică europeană, a spus Moscovici. A fost imediat "pus la punct" de oficialii germani, care au subliniat că rata de schimb a euro nu va fi manipulată. Jens Weidmann, preşedintele băncii centrale germane, Bundesbank, a criticat direct Hexagonul. El a explicat că state precum Franţa deturnează atenţia de la măsurile pe care ar trebui să le ia în propria ţară pentru a-şi face economiile mai competitive.

G7 nu a dorit totuşi să critice autorităţile de la Tokyo. În declaraţia finală se arată că marile puteri ale lumii nu trebuie să recurgă la devaluări unilaterale ale monedelor şi că ratele de schimb trebuie dictate de piaţă. Subiect închis. Tema ar putea fi pusă şi pe agenda reuniunii G20, ce va avea loc tot în această săptămână, la Moscova.

Problema devine tot mai urgentă pe zi ce trece. Doar luni, euro a crescut cu 1% în raport cu lira sterlină şi cu 1,1% faţă de yen. Creşterea a fost ceva mai mică faţă de dolar, rata fiind de 1,33 dolari pentru un euro. Însă în ultimele şase luni, moneda europeană s-a apreciat cu circa 6% faţă de celelalte monede.