UE: „Câteodată uităm să studiem trecutul”

Concret, într-o analiză inedită, directorul Centrului pentru Cercetare Bizantină de la prestigioasa universitate compară Uniunea Europeană cu fostul Imperiu Bizantin şi avertizează că sfârşitul e aproape...spune Peter Frankopan care ne face o scurtă introducere în istoria fostului Imperiu Bizantin, vechea parte de est a Imperiului Roman, care a supravieţuit din 330 până în 1453 şi care semăna mult ca strutură cu Uniunea Europeană.

Mai precis, fostul Imperiu Bizantin era un teritoriu multietnic, cu economii locale variate şi...o monedă unică. Spre deosebire de Uniunea Europeană, acuzată des de birocraţie şi suprareglementare, Imperiul Bizantin se descurca mult mai bine, spune expertul. Astfel, Imperiul nu se confrunta cu ineficienţă şi disparităţi în privinţa taxelor: profiturile nu puteau fi transferate în regiuni cu un regim mai favorabil de taxe.

De asemenea, exista o uniune politică, fiscală şi economică. Taxele erau aceleaşi peste tot, iar resursele putea fi alocate dinspre regiuni mai bogate spre cele mai sărace. Partea interesantă de-abia acum începe : în jurul anului 1070, Imperiul Bizantin a intrat într-o criză similară cu cea a datoriilor suverane pe fondul unei creşteri a cheltuielilor, în special a celor militare, în paralel cu o diminuare a veniturilor. Situaţia a fost agravată de o criză puternică de lichiditate. Atât de gravă devenise situaţia, încât uşile trezoreriei stăteau larg deschise.

Nu avea sens să fie încuiate, întrucât nu exista nimic înăuntru care să merite furat, scrie directorul Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford. Într-o primă fază, Imperiul Bizantin a încercat să se salveze prin devalorizarea monedei, o metodă de care încep să se flosească băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene în încercarea de a scoate artificial din comă economiile acestora. Cum nici aşa nu s-a rezolvat nimic, dimpotrivă, s-a trecut la măsuri şi mai radicale dar care au funcţionat însă.

Expertul de la Oxford spune şi care au fost acestea : prima a fost înlocuirea monedei în circulaţie cu una nouă care reflecta însă valoarea reală a banului, ca să spunem aşa, apoi s-a făcut o reformă a sistemului de taxe astfel încât fiecare cetăţean al imperiului era înregistrat într-o bază clară de date, cu toate activele aflate în proprietatea sa. Nu în ultimul rând, s-au îndepărtat barierele comerciale pentru a-i încuraja pe străinii cu bani să investească în comerţ. Rezultatul a fost o revenire economică spectaculoasă şi mai puţin dureroasă, spune directorul Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford.

Nu în ultimul rând, acesta avertizează că în fostul Imperiu Bizantin cei consideraţi vinovaţi de criză au fost aspru pedepsiţi : "Herman Van Rompuy de la cea vreme, un eunuc numit Nikephoritzes, a fost atacat de populaţia furioasă din cauza creşterilor de preţuri şi declinului standardului de viaţă, iar ulterior a fost torturat până a murit. Nemulţumirea generalizată a condus la demiterea neceremonioasă a altor personaje importante, dintre care mulţi au devenit călugări, probabil pentru a se putea ruga pentru iertarea păcatelor", scrie Peter Frankopan cu adresă directă la actualii lideri europeni din ce în ce mai nepopulari pe fondul prelungirii crizei şi a recesiunii...