Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Negocieri dificile la Atena

content-euro.jpg

Negocieri dificile la Atena

Grecia face progrese cu adoptarea reformelor cerute pentru a obţine următoarea tranşă din pachetul de asistenţă financiară, dar încă mai trebuie depuse eforturi. Reprezentanţii UE, BCE şi FMI şi-au încheiat vizita la Atena, dar vor reveni la începutul lunii aprilie.

Corespondentul RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia

Aproape 3 miliarde de euro este valoarea tranşei pe care o aşteaptă Grecia. Analiştii apreciază că negocierile dintre Grecia şi creditorii internaţionali sunt greoaie, din cauza divergenţelor privind concedierile în sistemul bugetar.

Ministrul de Finanţe Iannis Stournaras a ţinut să accetueze în declaraţiile sale, joi, că “următoarea tranşă este asigurată şi va fi eliberată la termen”. Cele 2,8 miliarde euro ar trebui să primească undă verde la începutul lunii aprilie, după sesiunea EuroWorkingGroup.

Într-un interviu acordat cotidianului britanic „The Guardian”, ministrul grec de Finanţe declara, de asemenea, că “Grecia se află aproape de a depăşi criza”. Iannis Stournaras sublinia că au fost acoperite deja două treimi din obiectivele stabilite cu instituţiile creditoare. „Grecia a plătit un tribut foarte mare cu austeritatea impusă... însă sunt de părere că ce-a fost mai greu a trecut şi putem privi viitorul cu speranţă”, a mai spus oficialul elen.

Eliberarea ultimei tranşe de împrumut din programul suplimentar adoptat în decembrie anul trecut este aşteptată în linişte. Tensiunile ultimilor doi ani par să scadă în intensitate, ceea ce doreşte să releve, de altfel, şi Simon O'Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului Olli Rehn în intervenţia sa: “următoarea tranşă poate fi acordată fără a trimite din nou misiunea de evaluare a Troicii”. Oficialul european a adăugat că aplicarea reformelor a depăşit aşteptarile şi a subliniat în același timp că rezultatele sunt “coerente și semnificative“, ceea ce poate determina “o reducere drastică a misiunii troicii la Atena“.

În ceea ce privește evaluarea programului, Simon O'Connor a declarat: “Mesajul general este pozitiv, dar există încă multe lucruri de făcut.” În comunicatul oficial remis presei joi dimineaţă se menționează, totuși, că “unele probleme rămân restante.” Sunt necesare “acţiuni tehnice suplimentare pentru a rezolva aceste probleme”. În acest context, Troica propune o “scurtă pauză” pentru finalizarea tuturor capitolelor, echipa de auditori urmând să se întoarcă la Atena la începutul lunii aprilie.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public este o condiţie importantă a derulării programului de asistenţă financiară şi, totodată, una dintre cele mai dificile din punct de vedere politic. Din perspectiva coaliţiei guvernamentale, în a cărei componenţă se află două partide de centru-stânga, este extrem de dificil ca aceste concedieri să fie realizate cu adevărat. Şomajul din Grecia a depăşit 1/4 din forţa de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este de aproape 60%, cea mai ridicată din zona euro.

Chiar şi aşa, pentru a respecta condiţiile impuse în acordul de finanţare externă încheiat în 2010, Grecia ar trebui să concedieze, anul acesta, 25.000 de bugetari şi un total de 150.000 (un sfert din numărul angajaţilor în sectorul public, estimat în prezent la aproximativ 670.000) până la finele lui 2015.

Acest nou val de disponibilizări completează  planul de reducere drastică a chletuielilor publice (peste jumătate reprezintă salarii şi pensii), după ce, în ultimii 4 ani, salariile bugetarilor au fost reduse cu 20%-30%, fără a lua în considerare eliminarea unor categorii de sporuri, indemnizaţii şi bonusuri. 

Revenind la impunerea politicilor de austeritate, teoretic, nu ar trebui aplicate măsuri suplimentare. Premierul Andonis Samaras declara, la începutul săptămânii, că “nu vor exista noi măsuri de austeritate“, iar Grecia va reuşi să iasă din criză. “Principalele probleme care ne preocupă“, spune şeful executivului de la Atena, sunt “lipsa de lichidităţi şi a locurilor de muncă“.