Greșește și FMI?

Experţii FMI au recunoscut că acțiunile de consolidare bugetară au făcut mai mult rău decât bine în multe cazuri. Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod ”tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă.

Iar acest efect nedorit are tendinţa de a consolida inegalităţile în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.

Reprezentanții Fondului au însă grijă să precizeze că părerea lor nu reprezintă și poziția oficială a FMI, deși ea apare într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.

Raportul se referă mai ales la Europa, unde cinci ţări împovărate de datorii publice, între care Grecia sau Irlanda, au fost nevoite să adopte măsuri de austeritate în schimbul primirii unor ajutoare financiare din partea Uniunii Europene sau FMI.

Potrivit experţilor, ”inegalităţile au crescut” în aproximativ jumătate din ţările europene care au efectuat ”ajustări bugetare” în perioada 2007-2012.

Arătându-se îngrijoraţi în legătură cu o creştere generală a inegalităţilor, reprezentanții FMI propun măsuri care ies din tradiţia instituţiei.

De exemplu, în privinţa programelor de ajutor social, ei sugerează ”creşterea cheltuielilor publice pentru obiective sociale” şi sprijinirea unei fiscalităţi ”mai progresive” pentru cei mai bogaţi.

De asemenea, Fondul îndeamnă la creşterea impozitării proprietăţilor funciare, măsură care vizează familiile mai bogate.