Criza din Cipru loveşte în burse

ACTUALIZARE: Dezbaterea parlamentară din Cipru asupra planului european de salvare ce prevede aplicarea unei taxe nepopulare asupra depozitelor bancare, a fost amânată pentru marţi, a anunţat luni preşedintele Parlamentului.

Ce se poate întâmpla în finanţele cipriote? În primul rând, vorbim de instalarea unui acut sentiment de neîncredere şi nesiguranţă, pentru că Ciprul a fost mereu un loc unde e bine să ţii banii de care eventual nu doreai să afle statul în care ai rezidenţa. Adică un off–shore, un stat care contra unor sume modice, nu te întreba mai nimic despre sumele depuse în băncile proprii.

Numai că Ciprul a ajuns în pragul falimentului şi nu se mai poate descurca fără bani de la alte ţări sau instituţii financiare internaţionale. Aşa că teama se răspândeşte şi ar putea fi contagioasă, a declarat pentru RFI analistul financiar, Radu Crăciun.

De la ce a plecat teama investitorilor?

Ciprul a încheiat cu Uniunea Europeană un plan de salvare, în valoare de zece miliarde de euro, document ce include o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare. O adevărată lovitură pentru un paradis fiscal. Ciprul ceruse 17 miliarde de euro, dar creditorii i-au cerut să instituie o taxă excepţională, în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în o sută de mii de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag. Aceste prelevări, menite să colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insulă. Iar mulţi îşi ţineau banii în Cipru, tocmai pentru a nu plăti taxe şi impozite.

România, afectată de criza din Cipru?

Ce se întâmplă acum cu Ciprul poate afecta în vreun fel România, unde mai mult de 6% din acţiunile firmelor străine sunt deţinute de firme din Cipru? Greu de crezut, spun analiştii economici, pentru că au fost crize mai grave şi nu s-a întâmplat nici un dezastru.

Să amintim legat de situaţia Ciprului că Rusia, ai cărei miliardari au conturi imense în băncile de pe insulă, a vrut să intervină, e adevărat, nu direct. Astfel, grupul Gazprom a propus Ciprului un plan prin care să preia costurile restructurării sectorului bancar al ţării, principala cauză a dificultăţilor financiare ale Guvernului de la Nicosia, în schimbul dreptului de a explora gaze naturale în apele teritoriale cipriote. Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot. Numai că preşedintele nu vrea să discute oferta ruşilor, anunţă surse apropiate preşedinţiei cipriote.

Ciprul va transmite luni partenerilor din zona euro o nouă propunere privind planul de taxare a depozitelor bancare. Modificarea ar trebui să protejeze mai bine deponenţii care au în conturi până la o sută de mii de euro.