Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Studiu: Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea produc efecte economice majore

euro.jpg

Studiu: Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea produc efecte economice majore

Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia produc efecte economice majore, anunţă un studiu realizat de BCR. E vorba de încetinirea creşterii economice, menţinerea dependenţei României de capitalurile străine şi creşterea presiunii pe termen lung asupra bugetului de stat.

Unul din şapte români are acum peste 65 de ani şi în lipsa unei îmbunătăţiri a natalităţii, în 2030 un român din cinci va avea peste 65 de ani. Situaţia ar putea fi şi mai rea în 2060, demonstrează studiul, pentru că atunci raportul va ajunge unu la trei. O primă consecinţă economică este scăderea Produsului Intern Brut potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului în condiţiile afectării economisirii interne. Procesul de îmbătrânire şi de reducere a numărului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pieţei muncii din România, susţin experţii BCR.

E vorba de o ocupare excesivă în agricultură şi încă redusă în domeniul serviciilor. 29 de procente din forţa de muncă din România se regăseşte în agricultură, faţă de 3,4% în zona euro. În acest timp, sectorul serviciilor reprezintă 42% din forţa de muncă ocupată în România, faţă de 72% în zona euro. A doua consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenţa socială şi sănătate.

A treia consecinţă, scrie în studiul BCR, este afectarea ratei interne de economisire şi implicit a investiţiilor. Îmbătrânirea populaţiei creşte ponderea gospodăriilor cu o rată redusă de economisire. De aceea, stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice. În acest caz, e vorba de depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat şi piaţa de capital.

Studiul BCR mai arată că activele financiare ale unui român sunt de 13 ori mai mici decât cele ale unui german, iar structura acestora este dominată de active lichide. Asta ridică probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la bătrâneţe. În 2030, femeile vor trăi la pensie 22 de ani, iar bărbaţii 17 ani; creşterea graduală a nivelului de trai din timpul vieţii active va face ca persoanele pensionate sa fie puţin dispuse să accepte o schimbare a standardului de viaţă după vârsta de 65 de ani, în urma diminuării veniturilor, astfel că pensia publică trebuie completată cu alte resurse financiare şi care trebuie acumulate începând cu vârsta de 30 de ani.

Studiul BCR arată că îmbătrânirea populaţiei ocupate din România este mult mai accentuată în agricultură, unde o treime din persoanele ocupate au vârsta de peste 55 de ani. În plus, evoluţia atipică a numărului de naşteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sănătate şi pensii în jurul anului 2035.