Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Zi crucială pentru soarta Ciprului

zi-cruciala-soarta-ciprului.jpg

Manifestanţi în faţa Parlamentului cipriot (Foto: Reuters/Yorgos Karahalis)

În Cipru, parlamentarii urmează să discute şi să voteze joi o variantă îmbunătăţită a planului european de salvare financiară. Noul document vorbeşte de taxarea depozitelor bancare mai mari de o sută de mii de euro. În acest timp, băncile cipriote rămân închise, iar Banca Centrală Europeană a anunţat că ar putea trimite bani din fondurile de urgenţă numai până luni.

E o negociere dură, pentru că parlamentarii ciprioţi abia au respins planul european de salvare, cel care obliga la impunerea unei taxe pe toate depozitele bancare. Acest impozit ar fi trebuit să aducă teoretic câteva miliarde de euro, care să se alăture celor zece miliarde, cât ar fi dat Uniunea Europeană. Toţi aceşti bani ar fi permis o îndreptare financiară, practic o anulare a falimentului către care se îndreaptă Ciprul.

Cât despre aşa-numitul "plan B", ar fi vorba de păstrarea taxei pe depozitele bancare, dar numai pentru acelea care depăşesc o sută de mii de euro, după cum anunţă postul public de televiziune. Planul pare a se bucura de susţinere europeană, din moment ce statele care ar urma să împrumute Ciprul s-au declarat gata să examineze un plan de salvare remodelat.

 

Care e situaţia acum în Cipru?

 

Băncile din Cipru rămân închise până marţi, ceea ce înseamnă că nu prea mai există bani pe piaţă. E o măsură extremă, care să-i împiedice pe ciprioţi să-şi retragă dintr-odată toţi banii. E o experienţă prin care au mai trecut ţări aflate în dificultate financiară şi nu a dus la nimic bun. Mai grav e că Ciprul ar putea rămâne fără bani, pentru că statul ar putea primi fonduri de urgenţă de la Banca Centrală Europeană numai până luni, arată un comunicat al instituţiei. Alţi bani ar putea fi accesaţi numai dacă există un acord de asistenţă externă cu Uniunea Europeană şi FMI, anunţă BCE, acord care să asigure solvabilitatea băncilor cipriote. Acestea sunt închise de la începutul săptămânii, pe fondul crizei financiare.

Şi pentru că venirea în continuare a banilor dinspre Uniunea Europeană e incertă, ministrul cipriot de Finanţe e la Moscova, unde încearcă să obţină o prelungire a creditului de 2,5 miliarde de euro, acordat acum doi ani. Surse guvernamentale de la Moscova spun însă că până acum, cel puţin, nu s-a ajuns la nici o înţelegere.

 

Cum se descurcă ciprioţii, dacă băncile sunt închise?

 

Deocamdată încă e posibil să retragi bani de la bancă, dar nu se poate face nici un virament. În plus, Bursa de la Nicosia e închisă şi ea joi şi vineri. Situaţia se datorează, se pare, transferurilor unor sume imense prin băncile cipriote, insula fiind cunoscută drept un paradis fiscal. De altfel, numai anul trecut, pentru o ţară cu un Produs Intern Brut de 23 de miliarde de euro, transferurile în afara ţării au fost de câteva ori mai mari. De exemplu, numai către Rusia au fost trimise, din Cipru, aproape 130 de miliarde de euro. Acum, anunţă radioul public, autorităţile cipriote se gândesc la o lege care să îngrădească astfel de transferuri financiare şi vor să împartă băncile în două categorii: cele bune şi cele rele. De altfel, legislaţia pentru impunerea unor restricţii mai puternice la ieşirile de capital din ţară, precum şi noi reguli de insolvenţă a băncilor vor fi supuse votului Parlamentului joi, anunţă cotidianul Wall Street Journal.

 

Reacţiile europene

 

În afară de o reacţie mai dură din partea Germaniei, de aşteptat de altfel din partea celui mai mare contributor financiar la toate proiectele europene, inclusiv cele de salvare, se poate observa o îngrijorare crescândă. Un faliment al Ciprului şi ieşirea din zona euro nu ar fi de bun augur, pentru că ar însemna eşecul unul proiect comunitar. Lucru cu care oficialii europeni nu au fost de acord nici în cazul Greciei, ţară nu de mult trecută printr-o situaţie asemănătoare. Numai că unele state europene par a se fi săturat să dea bani unor ţări care nu ştiu să-i administreze. Oricum, Comisia Europeană, FMI şi BCE au trimis urgent o misiune în Cipru, pentru discuţii privind controlul capitalului şi menţinerea băncilor. "Nu va exista nici o variantă uşoară pentru Cipru, după ce Parlamentul a respins termenii oferiţi de Troică", a avertizat Frederik Ducrozet, economist la banca Credit Agricole.

 

Alte efecte internaţionale ale crizei din Cipru

 

Bursele au scăzut în toată lumea, moneda unică europeană s-a devalorizat în raport cu alte valute, iar efectele nu se opresc aici. În context, să amintim şi devalorizarea leului în raport cu euro, dolarul american şi francul eleveţian, dar şi scăderea Bursei de la Bucureşti. Supărarea cea mai mare pare a fi însă în Rusia, ţară ai cărei miliardari îşi ţineau o parte din bani în Cipru sau măcar îi tranzitau prin băncile de acolo.

A venit şi o reacţie oficială, a premierului Dmitri Medvedev. "Rusia ar putea fi nevoită să reanalizeze ponderea euro în rezervele băncii centrale de la Moscova, ca urmare a modului în care zona euro a acţionat în privinţa situaţiei din Cipru", a anunţat de la Moscova prim-ministrul rus. Circa 42% din rezervele valutare ale Rusiei, pe locul patru ca mărime în lume, erau deţinute în moneda europeană la începutul acestui an. Rezervele totale ale Rusiei, incluzând aur şi valută, se ridicau la 537 de miliarde de dolari la 1 ianuarie. "Sunt foarte mulţi bani, iar pentru noi, ca pentru oricare altă ţară, predictibilitatea este importantă. Propunerea de impunere a unei taxe pe depozite nu a fost doar imprevizibilă, ci şi o dovadă de incorectitudine", a mai spus Medvedev.