Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cipru: fond de investiţii în locul planului de salvare financiară

cirpu.jpg

Cipru: fond de investiţii în locul planului de salvare financiară

În Cipru s-a anunţat înfiinţarea unui fond de investiţii care să înlocuiască planul de salvare financiară, respins de Parlament. Se poate spune astfel că ideea instituirii unei taxe pe depozitele bancare, cerută de Uniunea Europeană, a fost definitiv abandonată.

Anunţul a venit după negocieri politice şi publicarea unui sondaj, care arată că două treimi dintre ciprioţi ar prefera ieşirea ţării din zona euro şi relaţii mai strânse cu Rusia, decât să accepte măsura taxării depozitelor bancare.

Liderii ciprioţi au anunţat că se opun taxării depozitelor bancare, măsură pe care o consideră nepopulară. “Nu mai discutăm despre acest subiect”, a declarat preşedintele parlamentului de la Nicosia. După o reuniune în care se căutau soluţii la criza financiară, participanţii au anunţat înfiinţarea unui fond de investiţii de solidaritate. Rămâne de văzut şi din ce surse va fi alimentat acest fond, discuţii anterioare amintind chiar de posibila implicare a unor rezerve financiare din domeniul asistenţei sociale. Deocamdată, situaţia e gravă în Cipru. Ţara ar putea primi fonduri de urgenţă de la Banca Centrală Europeană numai până luni, arată un comunicat al instituţiei.

Alţi bani ar putea fi accesaţi numai dacă există un acord de asistenţă externă cu Uniunea Europeană şi FMI, anunţă BCE, acord care să asigure solvabilitatea băncilor cipriote. Acestea sunt închise de la începutul săptămânii, pe fondul crizei financiare şi închise rămân până marţi. E o măsură extremă, care să-i împiedice pe ciprioţi să îşi retragă dintr-odată toţi bani, experienţă prin care au mai trecut ţări aflate în dificultate financiară. Deocamdată încă e posibil să retragi bani de la bancă, dar nu se poate face nici un virament. În plus, şi bursa de la Nicosia e închisă joi şi vineri. Situaţia se datorează, se pare, transferurilor unor sume imense prin băncile cipriote, insula fiind cunoscută drept un paradis fiscal. De altfel, numai anul trecut, pentru o ţară cu un produs intern brut de 23 de miliarde de euro, transferurile în afara ţării au fost de câteva ori mai mari.

De exemplu, numai către Rusia au fost trimise, din Cipru, aproape 130 de miliarde de euro. Acum, anunţă radioul public, autărităţile cipriote se gândesc la o lege care să îngrădească astfel de transferuri financiare şi vor să împartă băncile în două categorii – cele bune şi cele rele. Şi pentru că venirea în continuare a banilor dinspre Uniunea Europeană e incertă, ministrul cipriot de finanţe e la Moscova, unde încearcă să obţină o prelungire a creditului de 2,5 miliarde de euro, acordat acum doi ani. Surse guvernamentale de la Moscova spun însă că până acum cel puţin nu s-a ajuns la nici o înţelegere. Cât priveşte reacţiile internaţionale, în afară de una mai dură din partea Germaniei, de aşteptat de altfel din partea celui mai mare contributor financiar la toate proiectele europene, se poate observa o îngrijorare crescândă.

Un faliment al Ciprului şi ieşirea din zona euro nu ar fi de bun augur, pentru că ar însemna eşecul unul proiect comunitar. Lucru cu care oficialii europeni nu au fost de acord nici în cazul Greciei, nu de mult trecută printr-o situaţie asemănătoare. Numai că unele state europene par a se fi săturat să dea bani unor ţări care nu ştiu să-i administreze. Oricum, Comisia Europeană, FMI şi BCE au trimis urgent o misiune în Cipru, pentru discuţii privind controlul capitalului şi menţinerea băncilor.

Între timp, bursele au scăzut în toată lumea, moneda unică europeană s-a devalorizat în raport cu alte valute, iar efectele nu se opresc aici. Supărarea cea mai mare pare a fi însă în Rusia, ţară ai cărei miliardari îşi ţineau o parte din bani în Cipru, sau măcar îi tranzitau prin băncile de acolo. A venit şi o reacţie oficială, a premierului Dmitri Medvedev.

“Rusia ar putea fi nevoită să reanalizeze ponderea euro în rezervele băncii centrale de la Moscova, ca urmare a modului în care zona euro a acţionat în privinţa situaţiei din Cipru, a anunţat de la Moscova primul ministru rus. Circa 42% din rezervele valutare ale Rusiei, pe locul patru ca mărime în lume, erau deţinute în moneda europeană la începutul acestui an. Rezervele totale ale Rusiei, incluzând aur şi valută, se ridicau la 537 miliarde de dolari la 1 ianuarie.

"Sunt foarte mulţi bani, iar pentru noi, ca pentru oricare altă ţară, predictibilitatea este importantă. Propunerea de impunere a unei taxe pe depozite nu a fost doar imprevizibilă, ci şi o dovadă de incorectitudine", a mai spus Medvedev.