Ciprul, contra-cronometru

Condiţia impusă de zona euro pentru ca statul cipriot să primească ajutorul bancar, respectiv taxarea depozitelor, a agravat puternic criza şi a fost respinsă  în primă instanţă de Parlament.

În ce constă "planul B"? E vorba, în linii mari, de reformarea sectorului bancar din această ţară. De taxarea ori impunerea de pierderi celor care deţin depozite mari, dar şi de a restructura de pildă banca Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării. Aceasta ar fi urmat să fie ruptă în două, în una bună şi alta neperformantă, iar depozitele mari se vor duce către cea de-a doua. Totuşi, depozitele de până la o sută de mii de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi păstrate. Însă cei cu conturi de peste o sută de mii de euro ar urma să sufere pierderi de 40%. Un pas trebuie însă făcut, pentru că Banca Centrală Europeană a avertizat joi că va tăia accesul băncilor cipriote la lichidităţi de urgenţă de luni, dacă Ciprul nu va ajunge la o înţelegere cu Uniunea Europeană.

Nu ştim încă dacă vom avea un  rezultat vineri, pentru că e vorba de o lege de 61 de pagini, plus alte şapte trimise de Guvern, iar Legislativul a explicat că are nevoie de timp.

Mai există şi varianta unui fond de solidaritate naţională, pentru a evita taxarea depozitelor bancare, dar e deocamdată un plan îndepărtat. Deşi nu s-a spus oficial despre ce ar fi vorba, presa cipriotă scria recent că ar putea fi vorba de active ale fondurilor de pensii, diverse active ale statului şi chiar proprietăţi aparţinând Bisericii Ortodoxe din Cipru. Oricum ar fi, Ciprul trebuie să facă rost de aproape şase miliarde de euro, pentru a primi un împrumut de zece miliarde.

Reacţia Uniunii Europene

Miniştrii de Finanţe din zona euro au reacţionat destul de prudent de această dată, dat fiind ce s-a întâmplat săptămâna trecută cu planul. "Eurogrupul este gata să discute cu autorităţile de la Nicosia un nou proiect", atunci când va fi gata. O reacţie mai dură a venit de la ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, care a avertizat Ciprul că nu e suficient să facă "îmbunătăţiri cosmetice" şi că la soluţie trebuie să contribuie şi principalii creditori ai Ciprului. Problema este că taxând depozitele, condiţia Uniunii, ar fi afectaţi şi marii deponenţi ruşi din Cipru. Din această cauză, Guvernul cipriot căutase iniţial sprijin financiar de la ruşi.

Moscova spune "niet"

Vineri, deşi s-a dus cu o delegaţie consistentă la Moscova, ministrul cipriot de Finanţe s-a întors cu mâna goală: negocierile cu ruşii au eşuat. Ruşii nu au fost interesaţi de oferta ciprioţilor, aceea de a permite investitorilor ruşi să exploateze rezervele de gaze naturale ale Ciprului, unele aflate încă în dispută. Moscova a refuzat şi să dea noi lichidităţi Nicosiei, dar şi să relaxeze termenii împrumutului de 2,5 miliarde de euro, pe care l-a dat deja Ciprului în 2011. În schimb, Rusia va aştepta decizia Uniunii Europene şi a FMI. Până atunci, vechea prietenă a Ciprului, conştientă că se poate ajunge la taxarea marilor conturi ruseşti, refuză să mai ajute Ciprul.

Acţiunile europene, în scădere

La începutul dimineţii de vineri, bursele europene au deschis indecis. E de aşteptat însă ca situaţia să se înrăutăţească, scrie Reuters, după anunţul că au eşuat negocierile cu Moscova, dar mai ales după ce agenţia Standard&Poor's a retrogradat ţara până la triplu C, ceea ce înseamnă nivel "extrem de speculativ".

Ciprul este prins, aşadar, între condiţiile Uniunii şi nevoia de lichidităţi, dar şi între a renunţa sau nu la statutul de paradis fiscal, pentru a obţine împrumutul european. Mai există şi presiunea străzii din Cipru, cu oamenii nervoşi că şi-ar putea pierde economiile şi băncile închise de teama fugii de capital. Şi totul e o cursă contracronometru. Iată de ce ziarul german Die Welt scria vineri că Europa se pregăteşte deja pentru falimentul Ciprului şi că pentru zona euro urmările ar fi controlabile. Poate fi o altă presiune din partea Germaniei. Termenul-limită este luni.