Germanii, mai săraci decât italienii şi spaniolii?

      Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro, cu averi sub cele ale spaniolilor sau italienilor, arată un sondaj al Băncii Centrale Europene. Cel puţin pe hârtie, din moment ce datele arată că averea medie a unei gospodării din Germania este de 195.000 de euro. În acest timp, populaţia din ţările din sudul Europei, precum Italia, Spania şi Cipru, dar şi Franţa, are active mai mari, susţine Banca Centrală Europeană.

      Raportul instituţiei financiare este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, evaluarea acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus. Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

Cine sunt cei mai bogaţi europeni?

      Luxembourg se află pe prima poziţie în studiul BCE, cu o avere netă medie de peste 700.000 de euro pe gospodărie în 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile date. Pe locul al doilea se află Cipru, cu 670.000 de euro. E de urmărit cât va mai însemna averea unui cipriot după încheierea acordului internaţional de finanţare, program condiţionat de restructurarea dură a sectorului bancar, inclusiv impunerea de pierderi deponenţilor.
În Germania, avuţia netă medie s-a situat la 195.000 de euro, în Olanda la 170.000 de euro, iar în Finlanda la 161.500 euro. În toate cele trei ţări opoziţia faţă de susţinerea financiară a sudului Europei se află la cote ridicate. Spania înregistrează o avuţie netă medie pe gospodărie de 291.000 de euro, Italia de 275.000 de euro, iar Franţa de 233.000 de euro, arată studiul BCE. Cei mai săraci din zona euro sunt slovacii, cu o medie de aproape 80.000 de euro pe gospodărie.

La ce foloseşte studiul BCE?

       Rezultatele studiului ar putea încuraja încercările de a implica şi mai mult sectorul privat în viitoare intervenţii ale guvernelor pentru salvarea de la colaps a unor instituţii financiare, prin impunerea de taxe pe avere sau pe depozitele bancare mari. Astfel de măsuri ar reduce costurile pentru Germania şi statele cu situaţie financiară solidă din zona euro, afirmă analiştii citaţi de publicaţia Wall Street Journal. Ziarul scrie că mai mulţi factori au influenţat statistica BCE. În Germania, dobânzile la creditele ipotecare nu sunt tratate la fel de favorabil din perspectiva taxelor precum în alte părţi din Europa. În plus, băncile germane cer de obicei avansuri mari, descurajând achiziţia de locuinţe în favoarea închirierii.
       Datele nu reflectă, de asemenea, nici declinul preţurilor locuinţelor şi altor active în ultimii trei ani. Preţurile locuinţelor au fost estimate de respondenţi în cadrul unui sondaj în care au fost consultate circa 60.000 de gospodării din zona euro, astfel că ar putea fi diferite de cele din piaţă la momentul respectiv. Gospodăriile din sudul Europei tind să fie mai mari decât cele din ţări precum Germania, sporind astfel valoarea activelor. Raportul nu cuprinde nici anumite programe de pensii private, foarte răspândite în Germania. BCE a inclus în activele totale proprietăţile imobiliare, maşinile, depozitele bancare, investiţiile şi pensiile, scăzând din valoarea acestora pasivele, precum ipotecile, datoriile prin card de debit şi alte datorii.