Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul UE 2014-2020 va fi în fine negociat

eu-budget-interactive-008.jpg

Bugetul UE 2014-2020 va fi în fine negociat

S-a  vorbit mult despre bugetul UE 2014-2020, dar în afară de un acord al statelor membre privind cifrele  şi un dezacord cu Parlamentul European, până acum veştile se lăsau aşteptate. Dar o reuniune de luni, 6 mai, a decis că negocierile între  trei  instituţii europene să înceapă în fine, cu mare întârziere.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Avem şi o dată, este vorba despre 13 mai. În paralel se discută şi restanţele de plată din 2012 pentru proiectele UE .

Anul trecut mai multe programe UE , ca Gallileo şi Erasmus, au rămas descoperite. Din septembrie 2012, visteria UE s-a golit, restanţele s-au acumulat . ajungând acum la 11.2 miliarde de euro.

Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca pe 13 mai să amendeze bugetul UE 2013 cu această sumă restantă. Dar statele membre, platnicii finali, spun că nu pot aloca acestor restante mai mult de 7.3 miliarde de euro.

Rămân prin urmare de găsit cumva, prin negocieri sau artificii bugetare , 3 miliarde de euro pentru ca UE să-şi poata onora angajamentele pentru anul trecut.

Cifre şi exigenţe 2014-2020

UE se vrea prima putere economică a lumii, se vrea o piaţă robustă alimentată printre altele de o agricultură viabilă, se vrea un actor mondial economic şi  politic de talie.

Dar cine va plăti toate acestea ? Statele membre UE, după cum ştim, încearcă mai degrabă să reducă din cheltuielile naţionale şi pe plan UE.

În 8 februarie, statele UE au decis ca în perioada 2014-2020 UE ar putea funcţiona cu  960 de miliarde de euro în angajamente de plata şi 908 miliarde în plăţi efective.

Este mult sau puţin ? Greu de zis . Cu aceste sume care par astronomice, coeziunea, destinată mai ales ţărilor de est şi agricultura se simt vitregite. Au de suferit,  de asemenea, programele de infrastructură şi cele de observaţie spaţială ca şi  sumele alocate ţărilor candidate la aderare  şi salariile funcţionarilor europeni.

De aceea, Parlamentul European, în negocierile care se deschid în 13 mai, va avea patru exigenţe : flexibilitatea, revizuirea bugetara, resursele proprii UE şi unitatea bugetului.

Prin flexibilitate, se înţelege posibilitatea de a aloca sume nefolosite de la un program la altul sau în interiorul aceluiaşi program.

Revizuirea bugetară, după trei ani de la adoptarea finală a bugetului, este o exigenţă care ţine cont de realitatea economică a UE care s-ar putea să iasă din criză în curând.

Eurodeputaţii spun că n-are rost să se plece de acum pentru şapte ani pe un buget de austeritate când situaţia se poate modifica pe parcurs.

Resursele proprii ale UE, astăzi reprezentînd doar 1% din buget, ar trebui sporite, pentru a compensa partea pe care nu mai vor s-o plateasca statele membre.

Toate acestea sint destinate, spun eurodeputatii, stimularii cresterii economice si crearii locurilor de munca, intr-un moment in care somajul creste vertiginos.

În fine, unitatea bugetului se referă la principiul, deja aplicat, conform căruia toate veniturile şi cheltuielile UE sint încorporate într-un singur document.

De salariile funcţionarilor UE,  Parlamentului nu-i păsa prea mult. Aceştia, simţindu-se ameninţaţi de viitoarele negocieri,  s-au aflat în grevă în 7 mai pentru a protesta împotriva scăderii puterii lor de cumpărare.

Ei se tem că puterea de cumparare va scădea cu 60% în viitori 15 ani şi nu sint de acord cu ideea dezbătută acum de creştere a vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani.

 
Mihaela Gherghişan, Bruxelles