Justiţia europeană pune pe jar băncile cu credite în franci elveţieni

Decizia Curţii Europene este obligatorie pentru instanţele statelor membre. Curtea Europeană mai arată că, în cazul în care constată o astfel de clauză abuzivă, banca nu are voie să anuleze contractul în ansamblul său, ci doar clauza de denominare, întrucât altfel consumatorul ar fi grav prejudiciat. Banca ar putea însă să contracareze o astfel de plângere prin obligarea clientului să plătească dobânda pentru tot creditul, la cursul actual.
Totul a plecat de la o familie din Ungaria care, nemulţumită că plăteşte rate duble la creditul în franci elveţieni, a dat banca în judecată, şi a cerut să plătească la cursul iniţial, pe motiv că nu a fost informată cu privire la riscurile cursului valutar. Curtea Europeană de Justiţie a dat oamenilor câştig de cauză. Şi în România, spre exemplu, cine a luat un credit în vara anului 2007, la un curs de 1,90 de lei pentru 1 franc elvetian, plăteşte acum o rată care a urcat de la 1.500 de lei la aproape 3.000 de lei.

Avocaţii clienţilor nemulţumiţi spun că vor încerca să convingă instanţele din România că băncile şi-au indus în eroare clienţii cărora le-au vândut credite în franci elveţieni fără să îi informeze asupra pericolului implicat de această monedă cunoscută de economişti ca fiind una de rezervă, în care se investesc banii în timp de criză cum a fost cea declanşată în 2008 şi care a dus la creşterea dublarea aproape a cursului francului elveţian în raport cu leul, după cum explică la RFI avocata Irina Sorescu, partener în cadrul casei de avocatură Piperea şi Asociaţii.  

“Acest limbaj clar şi inteligibil nu ar trebui analizat numai din perspectivă lingvistică sau gramaticală ci ar trebui analizat dacă motivele economice care stau la baza aplicării acelei clauze sunt clare şi inteligibile. Ceea ce înseamnă că dacă avem trei cuvinte care ne explică un serviciu sau un cost al contractului şi ele sunt simple şi gramatical sau lingvistic nu avem o problemă să le înţelegem dacă ele nu lămuresc de ce se achită respectivul cost atunci nu putem spune că avem un limbaj clar şi previzibil. Problema creditelor în franci elveţieni a fost riscul valutar. Riscul valutar în general nu a fost explicat deloc sau lapidar în acele contracte de credit. Ori, exact motivul economic pentru care o persoană ar fi contractat un credit în franci elveţieni nu este explicat », explică Irina Sorescu.

De celalaltă parte, bancherii susţin că verdictul Curţii Europene este excesiv interpretat. Până şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a arătat nemulţumit de excesul de interpretare."Nu suntem împotriva punerii la punct a clauzelor abuzive, acolo unde ele sunt dovedite. Suntem împotriva abuzului de idee de clauză abuzivă. Ca şi cum, cineva care şi-a luat un împrumut s-a angajat să plătească, n-are niciun fel de responsabilitate, el a fost acolo un biet nevinovat, nu ştie ce-a făcut, nu ştie ce-a semnat", spunea Isărescu.

În aceste condiţii, evident că şi avocaţii băncilor îşi ascut armele...La RFI, Stan Tîrnoveanu, Partener Senior în cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi and Partners, spune că verdictul Curţii Europene nu s-ar aplica şi în România pentru că speţa din Ungaria e diferită, la fel şi regimul de creditare din ţara vecină. Chiar dacă nu ar fi aşa şi instanţele ar admite totuşi să analizeze dosarele din noua perspectivă, Stan Tîrnoveanu nu crede că ele vor da câştig de cauză clienţilor.

« Nu exclus succese temporare, incidentale, însă o decizie finală nu are cum să reziste unui control judiciar atent. Să spun cum va evolua moneda în următorii cinci, şase ani înseamnă să faci analize, predicţii pe care nu ţi le poţi asuma într-un contract de credit. Pe această logică înseamnă că nu mai poţi să faci schimb valutar...că e un contract în care nu i s-a explicat clientului fluctuaţia. Nu cere nicio dispoziţie legală explicarea fluectuaţiei cursului valutar », spune la RFI avocatul Stan Târnoveanu.

În fine, chiar dacă avocaţii clienţilor nemulţumiţi ar câştiga, există riscul ca aceştia să iasă mai degrabă în pierdere, mai spune avocatul Stan Tîrnoveanu. Aceasta pentru că, aşa cum e monedă de refugiu şi forte pe timp de criză, dacă lucrurile vor intra în normal francul elveţian ar putea să scadă dramatic şi atunci procesele lor se vor dovedi inutile şi costisitoare. Adevărul este că astfel de procese pot dura între doi şi patru ani, după cum admit chiar şi avocaţii apărării, aşa că până atunci multe se pot schimba.