Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parisul şi Berlinul, preocupate de tinerii şomeri europeni

hollande.jpg

Parisul şi Berlinul, preocupate de tinerii şomeri europeni. REUTERS/Charles Platiau

Cancelarul german Angela Merkel se află la Paris pentru a pregăti împreună cu preşedintele Franţei François Hollande Consiliul European din 27 şi 28 iunie. În particular, Franţa şi Germania vor prezenta atunci o moţiune privind "creşterea economică şi locurile de muncă", prima contribuţie formală a celor două ţări de când a ajuns la Palatul Elysée liderul socialist, acum exact un an.

Cei doi lideri vor să demonstreze că UE nu se rezumă doar la austeritate. Ce şanse are această cooperare franco-germană pe tema combaterii şomajului ?  

Devansând venirea cancelarei Angela Merkel la Paris, François Hollande prezentase public încă de marţi iniţiativa celor două capitale de combatere a şomajului, în particular în rândul tinerilor care sunt cei mai afectaţi. Jumătate dintre tinerii spanioli şi greci nu au loc de muncă, în Franţa un sfert dintre ei nu lucrează. Textul iniţiativei franco-germane va fi supus apoi celorlalţi 25 de parteneri europeni la Consiliul de la sfârşitul lunii iunie, o întâlnire consacrată chestiunilor economice, competitivităţii şi combaterii şomajului.

Trebuie spus că textul parafat acum de Angela Merkel şi François Hollande   este primul document comun franco-german prezentat Consiliului european de când a ajuns presedintele socialist la putere acum un an de zile. Cu un an înaintea altor alegeri, europene de aceastà dată, atât liderul de la Paris cât şi cancelarul de la Berlin au înţeles probabil că trebuie să se înţeleagă, trebuie să ajungă la un compromis dacă vor să evite - pariu încă necâştigat - un viitor parlament european dominat de eurosceptici şi populişti.

Pentru a da speranţe în particulart celor din sudul Europei, cuplul franco-german îşi axează eforturile în favoarea tineretului şi creditului pentru întreprinderi. Subiect sensibil de negocieri între BCE, Banca Euroepană de Investiţii şi CE. Fenomenul paralizează economiile cele mai fragile şi ţările sub asistenţă financiară. Angela Merkel şi François Hollande vor să progreseze însă cât se poate şi în direcţia unei uniuni monetare, bancare, în ciuda unor puncte de divergenţă care mai persistă între cele două capitale.

Parisul şi Berlinul îşi dau însă doi ani la dispoziţie ca să intre în detaliul acestui plan de uniune, răgaz ce permite analizarea situaţiei în urma alegerilor germane de la toamnă şi mai ales a celor europene din primăvara anului viitor. Observatorii consideră că s-au fàcut eforturi de ambele părţi, franceză şi germană, pentru a recâştiga încrederea celeilalte, cu alte cuvinte vremea "tensiunilor amicale" evocate de Hollande pare să fi trecut.

Existà însă totuşi nişte subiecte ce riscă să aţâţe din nou tensiunile, mai ales în urma recomandărilor făcute miercuri de CE apropo de ceeace trebuie să mai facă Franţa. Bruxelles a cerut Parisului o serie de reforme: a pieţei muncii şi a pensiilor în particular, asta în schimbul prelungirii cu doi ani a datei limită pentru ca ţara să-şi diminueze deficitul sub pragul de 3% din PIB. Ori aceste recomandări au avut darul de a-l irita foarte tare pe liderul de la Paris. "Denunţând diktatul de la Bruxelles, François Hollande a declarat "Comisia europeană nu are să ne spună ce să facem, trebuie doar să ceară Franţei să-şi restabliească conturile publice". La Berlin însă partidul doamnei Merkel, CDU/CSU a estimat  că  remarca preşedintelui francez este nepotrivită. Consilierii de la Elysée au dezminţit însă orice tensiune între Paris şi Berlin în timp ce Bernard Guetta, unul dintre cei mai influenţi analişti de politică internaţională din Franţa, spunea "Comisia de la Bruxelles a făcut prin aceste recomandări o greşeală de neiertat, ba chiar a frizat abuzul de putere".