Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spania va pune în vânzare 15 mii de proprietăţi de stat

spania-pune-vanzare-15-mii-proprietati-stat.jpg

Premierul spaniol, Mariano Rajoy (Foto: Reuters)

Guvernul conservator al premierului Mariano Rajoy rămâne consecvent politicilor de austeritate și de disciplină bugetară. Executivul spaniol încearcă printr-un nou pachet de peste 200 de măsuri, care vizează reforma structurilor administrative, să aducă la bugetul de stat o economie de peste opt miliarde de euro. Conform acestei reforme, se propune vânzarea a mii de proprietăţi ale statului și suprimarea activităţii mai multor instituții regionale.

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea

Noua provocare a Executivului spaniol este reforma sistemului administrativ. Multe reforme duse la capăt până acum, toate sub semnul austerităţii bugetare, au vizat taxe şi impozite, reforme cu un puternic impact social, dar puţine dintre ele au avut un caracter structural atât de pronunţat  precum acest nou pachet de propuneri legislative, care vizează o nouă “arhitectură administrativă”, după cum o numea cu plăcere ministrul Finanţelor în cursul dimineţii.

Nu este o provocare tocmai uşoară pentru Cabinetul conservator al premierului Mariano Rajoy, în acest nou context, acesta va trebui să lupte cu propriile structuri de partid, deoarece unul dintre obiectivele acestei reforme este eliminarea unor instituţii şi, prin urmare, desfiinţarea numeroaselor posturi politice.

Primul act normativ al acestei noi reforme, care în totalitatea ei însumează 217 măsuri, va fi aprobat în Consiliul de Miniştri de vineri, pentru ca începând de luni, Guvernul Spaniei să poată pune în vânzare pe piaţa imobiliară 15 mii de proprietăţi ale statului, printre care cel puţin zece clădiri emblematice şi de asemenea să permită renegocierea şi reducerea chiriilor pe care le plătesc instituţiile statului în calitate de locatari.

 

Ce presupune noua reformă administrativă din Spania?

 

Noua reformă, aşa cum spuneam, vizează desfiinţarea unor instituţii, a peste 100 de organisme în administraţiile regionale şi provinciale, structuri administrative care prin  atribuţiile pe care le au, se suprapun celor ale statului. În afară de o consistentă economie, care în cele din urmă ar trebui să se reflecte în buzunarul contribuabililor, “măsura este menită să ducă la o mai bună omogenizare a pieţei interne de bunuri şi servicii, care de multe ori este împiedicată de către o politică regională eterogenă”, după cum explica acelaşi ministru al Finanţelor, Cristobal Montoro.

Într-o conferinţă de presă, premierul Mariano Rajoy a încercat să evite comentariile legate de concedierile pe care le vor provoca aceste noi măsuri, rezumându-se la a aminti faptul că doar de-a lungul anului trecut, din structurile administrative au fost disponibilizaţi aproape 38 de mii de funcţionari.

Premierul spaniol susţine că cheltuielile Spaniei legate de administraţia publică sunt acum sub media comunitară, deşi alte analize neoficiale, mai mult sau mai puţin actualizate, afirmă că Spania, în comparaţie cu Germania, are un număr aproape dublu de funcţionari publici, raportat la numărul de locuitori.

Fără să se facă estimări în ceea ce priveşte economia pe care o va genera această reformă şi fără să supună dezbaterii publice textul acestor iniţiative, care nu trebuie să uităm că vin în întâmpinarea unor petiţii repetate ale autorităţilor de la Bruxelles, Rajoy s-a centrat în a susţine că scopul principal al reformei este să pună capăt “acestui mit al uriaşei structuri administrative a statului spaniol”.

Acum, Guvernul caută dialogul cu partidele politice şi guvernele regionale pentru a încerca să încheie un acord global, un pact social care să avizeze implementarea acestor măsuri, deoarece, după cum afirma premierul Rajoy, “reforma este făcută cu bună-credinţă şi fără nici un fel de ideologie”.

Madrid, Mugur Chiujdea, despre reforma sistemului administrativ din Spania