Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce ne aşteaptă în următorii doi ani sub supravegherea FMI

Conducerea Fondului Monetar Internaţional ar urma să ia vineri în discuţie încheierea unui nou acord de tip stand-by cu România. E vorba despre un nou acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. La fel ca în cazul precedentului acord stand by, banii nu vor fi utilizaţi decât în cazuri extreme. În acest context, la Bucureşti, guvernul Ponta şi-a clarificat anumite intenţii.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011. În baza acestui nou acord, care va fi susţinut de Parlament şi ratificat de partenerii internaţionali ai României, guvernul îşi asumă totuşi mai puţine angajamente dure faţă de FMI, în spatele căruia au fost aruncate măsurile dure de austeritate luate după declanşarea crizei.

Astfel, potrivit scrisorii de intenţie transmisă de Bucureşti finanţatorului de la Washington, în următorii doi ani politicile vor rămâne previzibile şi prudente. Asta nu va însemna însă că taxele şi impozitele ar urma să crească...Cel puţin asta pretind autorităţile. Astfel, din documentele transmise FMI reiese că executivul va menţine cota unică de impozitare de 16 la sută. Mai mult, guvernul speră să poată aplica chiar scăderi de fiscalitate : la TVA, în măsura în care scăderea de la 24 la 9% a TVA la pâine se va dovedi un proiect de succes, dar şi la CAS, adică la contribuţiile la asigurările sociale. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat chiar vineri că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale. În plus, în scrisoarea de inetnţie se vorbeşte şi de continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate. Ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, a confirmat de altfel vineri că ar putea exista modificări cât de curând în privinţa salariului minim pe economie şi că salariile bugetarilor şi pensiile vor fi indexate anul viitor cu rata inflaţiei.

Dar veştile bune legate de noile negocieri cu FMI nu se opresc aici : autorităţile române susţin că au reuşit, în timpul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, să obţină majorarea pragului anual pentru garanţiile de stat la opt miliarde de lei, de la trei miliarde de lei, până în iunie 2014, pentru a stimula creditul privat, după cum a anunţat tot azi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Şi cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei.

În ceea ce priveşte programul de privatizări acesta nu ar urma să avanseze spectaculos. În cele mai multe cazuri va fi doar vorba de vânzarea unor pachete mici de acţiuni pe care statul le deţine la marile companii rămase în grija sa : e vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. În schimb, guvernul promite un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizarea companiilor de stat.

Şi, tot pentru a da dovadă de seriozitate în ochii FMI şi ai celorlalţi finanţatori externi, guvernul va aproba în următoarele trei-patru săptămâni o listă cu proiectele prioritare, printre care şi cele de infrastructură, multe dintre ele fiind multianuale. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, spune că astfel se vor face primii paşi concreţi spre un « bugetul multianual », cum cere Fondul Monetar. "Vom avea extinderea strategiei fiscale pe trei ani, care reprezintă perspectivă stabilă pentru politicile fiscale", a mai spus ministrul.