Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


FMI - Ratarea vânzării CFR Marfă, semnal rău pentru investitori

Fondul Monetar Internaţional critică eşecul privatizării companiei CFR Marfă, obiectiv asumat de guvernul de la Bucureşti în acordul de finanţare internaţională. Ratarea acestui proces afectează atractivitatea României pentru investitori, consideră oficialii fondului.

“Ultimele noutăţi reprezintă un regres foarte dezamăgitor în acest proces. Este încă devreme să tragem concluzii definitive. O analiză atentă trebuie să se des­făşoare astfel încât lecţiile să fie învăţate pentru acţiunile viitoare. Acest regres va afecta perspectivele unei îmbunătăţiri rapide în sector şi, în sens mai larg, reputaţia României în comunitatea investitorilor”, susţine Guillermo Tolosa, reprezentantul rezidenţial al FMI pentru România şi Bulgaria.

E adevărat, mai spune oficialul FMI, că instituţia va sprijini angajamentul autorităţilor României pentru a îndeplini obiectivul de privatizare a companiei CFR Marfă, iar pentru asta urmează să discute în scurt timp cu responsabilii din executiv.

Vânzarea companiei de transport feroviar, convenită cu delegaţia FMI, s-a terminat cu un eşec acum o săptămână, fiecare parte implicată fiind de părere că ceilalţi au greşit.

Astfel, ministerul transporturilor nu a obţinut acordul de la şapte din cele 12 bănci care au creanţe de încasat de la compania de stat, iar Grup Feroviar Român, câştigătorul licitaţiei de vânzare a 51% din acţiunile CFR Marfă, nu a depus întreaga sumă în 60 de zile.

Prima evaluare a noului acord cu FMI

Declaraţiile reprezentantului FMI au apărut cu puţin timp înainte ca o delegaţie comună a fondului şi Comisiei Europene, doi dintre finanţatorii României, să ajungă la Bucureşti.

Delegaţia vine marţi, 22 octombrie, iar miercuri ar urma să înceapă discuţiile cu şeful guvernului, cu miniștrii responsabili de buget, dar şi cu partenerii de dialog social.

Oficial, se ştie că principalele subiecte vor fi rectificarea bugetară și bugetul pentru anul 2014. Probabil că nu va lipsi nici eşecul privatizării CFR Marfă.

Oficialii de la Bucureşti ar urma să le prezinte reprezentanților FMI și ai Comisiei Europene previziunile economice pe care se bazează în construcția bugetară pentru 2014 și vor discuta opțiunile pentru relaxarea fiscală promisă - reducerea contribuțiilor sociale cu 3 puncte procentuale sau neimpozitarea salariului minim.

În cadrul celui de-al treilea acord cu instituțiile financiare internaționale de la venirea crizei, România se obligă să publice rapoarte lunare privind situația arieratelor, să elaborareze pachetul de servicii de bază în domeniul sănătății care să se încadreze în sumele existente sau să identifice corect cheltuielile necesare pentru realizarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, executivul trebuia să aprobe o listă de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea proiectului de buget pe 2014 și să lanseze listarea pe bursă a unui pachet de 15% din acțiunile deținute de stat la Romgaz.

În plus, autoritățile române mai trebuiau să numească o conducere profesionistă la Hidroelectrica, să aprobe legislația privind obligațiunile garantate și să privatizeze majoritatea companiilor aflate în subordinea Ministerului Economiei.

Ce a făcut România până acum?

Acordul a început cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel al deficitului bugetar, ţinta pentru septembrie fiind majorată cu un miliard de lei, de la 8,1 miliarde de lei la 9,18 miliarde de lei.

Motivaţia a fost dată de performanţa slabă în ceea ce priveşte veniturile bugetare, care s-au plasat după opt luni sub nivelul programat.

La mijlocul anului, diferenţa între nivelul programat şi cel realizat era de 400 de milioane de lei, iar la opt luni a depăşit un miliard de lei.

Guvernul s-a angajat să ia măsuri suplimentare în cazul în care încasările nu vor fi revigorate în următoarele trei luni, pentru a se încadra în deficitul negociat pentru acest an, de 14,7 miliarde de lei.

Pe lângă privatizarea companiilor din subordinea Ministerului Economiei, executivul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).

Un pachet de 15% din acţiunile statului la Transgaz Mediaş a fost vândut pe bursă în luna aprilie, printr-o ofertă secundară.

Nuclearelectrica a derulat în perioada 9 - 20 septembrie o ofertă prin care a atras 281,8 milioane de lei (63 milioane de euro) prin vânzarea a 10% din acţiuni, iar oferta pentru Romgaz începe marţi, 22 octombrie.

Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica, după majorarea de capital, este programată pentru mai 2014.

Pentru sfârşitul lunii iunie a anului viitor sunt prognozate lansări de oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.