Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Misiunea FMI la final. Una caldă, alta rece

România va avea creștere economică de 2,2% anul viitor, estimează FMI, dar aceasta va fi influențată de cererea internă, cu accent pe investiţii și nu de exporturi. Doar că Fondul nu are numai vești bune. Reducerea CAS nu este cuprinsă în bugetul viitor, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, adică noi taxe.

Ca la oricare altă vizită a delegației FMI, veștile bune se împletesc cu cele rele. Astfel, de bine e previziunea despre creșterea economiei românești în 2014, estimată la 2,2 procente din PIB, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an. Creșterea nu va mai fi însă bazată pe exporturi, ca în 2013, ci pe cererea internă și mai ales pe nişte investiţii mai mari. Acestea din urmă ar trebui făcute în special cu fonduri europene, ținând cont de puținătatea alocărilor specifice de la buget.

Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete, cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut succes în ultima vreme în absorbirea fondurilor Uniunii Europene şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Andrea Schaechter.

Şeful FMI în România a menţionat că proiecţia de creştere a PIB a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, datorită unei producţii agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun. ”Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%”, a mai spus reprezentantul Fondului.

Bună a fost și aprecierea activităților Guvernului: România a îndeplinit toate criteriile şi s-au realizat progrese în direcţia reformelor structurale, după cum a spus șefa misiunii FMI.

 

Noi taxe și impozite, cresc accizele și redevențele

 

La nivel de individ, veștile însă nu mai sunt atât de bune. Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014, pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, a anunțat şeful misiunii FMI.

În mod clar, lărgirea bazei (de impozitare) este un element care trebuie avut în vedere”, susține echipa Fondului Monetar. Și pentru că în 2014 sunt prevăzute creșteri ale salariului minim și ale pensiilor, delegația FMI a anunțat de unde vor veni banii necesari: din noi taxe și impozite.

Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimentare pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri, trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare”, a răspuns Andrea Schaechter.

Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar ”cu mare grijă” , pentru a evita o gaură în buget.

Măsura cheie anunţată de Guvern ar fi legarea accizelor de inflaţie, majorarea accizelor la carburanţi, precum şi lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate, incluzând structurile sau construcţiile speciale. Guvernul se angajează să îmbunătăţească colectarea fiscală şi să reducă evaziunea fiscală”, a precizat șefa misiunii FMI în România.