Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul pe 2014: deficit 2,2%, creşteri de accize şi noi impozite

Bugetul României pe 2014 nu va fi deloc unul generos, anunță ministerul de finanțe, care a publicat proiectul bugetului de stat și pe cel al bugetului asigurărilor sociale de stat. Se anunță creșteri de accize, blocarea din nou a angajărilor la stat și vremuri grele pentru microîntreprinderi.

Bugetul este construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2%.

Statul român se așteaptă ca în 2014 să încaseze la bugetul general consolidat  201,9 miliarde de lei și să aibă cheltuieli de 216,4 miliarde, ceea ce înseamnă un deficit de 14,5 miliarde de lei.

Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde de lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde, din care 47,7 miliarde reprezintă cheltuieli de personal.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.

 

Accize majorate cu rata inflației

 

De la 1 ianuarie 2014 se majorează accizele la carburanți, cu valori între 16 și 21%. Astfel, sunt pregătite creşteri de taxe pentru benzina cu plumb şi fără plumb, pentru motorină, precum şi pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor.

În general, accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie. Guvernul anticipează că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde de lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.

Premierul Victor Ponta spunea recent că accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.

Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

Veniturile din accize au fost estimate pentru acest an la ultima rectificare bugetară la 20,9 miliarde lei, respectiv 3,3% din PIB.

 

Fără angajări la stat în 2014

 

Companiile de stat nu vor putea majora nici anul viitor numărul prognozat de personal comparativ cu cel din acest an decât cu aprobarea specială a guvernului sau a autorităţilor locale. În schimb, vor putea creşte cheltuielile salariale, indiferent dacă au avut sau nu profit, în funcţie de inflaţia pe 2014.

”Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014. Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru activitatea de exploatare pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în limita procentului mediu de creştere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bugetar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014”, se arată în proiectul de buget.

 

Autoritățile locale primesc bani, dar cu condiții

 

Cât privește soarta comunităților locale, guvernul va alimenta anul viitor bugetele locale din TVA cu peste 15,3 miliarde de lei, mai mult decât fondurile alocate în acest an, dar va impune autorităților locale să finanţeze cu prioritate proiecte cu fonduri europene şi interzice alocarea de fonduri pentru lucrări noi dacă nu sunt asigurate mai întâi proiectele în derulare.

”În anul 2014, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor finanţa cu prioritate acele lucrări de investiţii/activităţi noi sau în continuare, aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Se interzice finanţarea lucrărilor de investiţii noi dacă nu sunt asigurate surse de finanţare a lucrărilor de investiţii/activităţi în continuare, astfel încât să se respecte graficele de execuţie/termenele de punere în funcţiune sau datele de finalizare a proiectelor aflate în implementare”, se arată în document.

Autorităţilor locale le va fi interzis şi să finanţeze obiectivele de investiţii noi dacă în portofoliul ordonatorilor de credite ai bugetelor locale există obiective de investiţii/proiecte în derulare al căror termen de punere în funcţiune/termen de implementare stabilit prin contractul/decizia/ordinul de finanţare este depăşit, până la finalizarea acestora.

Excepţie fac lucrările de investiţii colaterale, care cuprind cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă, necesare punerii în funcţionare şi exploatării investiţiei directe realizate ca urmare a implementării unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

 

Se anunță un an greu pentru microîntreprinderi

 

Guvernul va reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi, de la 65.000 de euro la circa 50.000 de euro, nivel peste care firmele vor fi incluse în regim de plată a impozitului pe profit, noua regulă urmând să fie aplicată începând cu anul viitor.

Simultan, va fi operată şi o modificare a condiţiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, astfel că vor intra în acest regim şi firmele care înregistrează cel mult 20% din venituri din activităţi de consultanţă şi management.

Calculul şi plata impozitului pe profit vor fi efectuate începând cu trimestrul în care a fost depăşită limita de 220.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro), luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.