Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce s-ar întâmpla dacă România ar rupe acordul cu FMI?

ce_intampla_daca_romania_rupe_acordul_fmi.jpg

Negocierile cu FMI, în impas.

Negocierile de vineri cu Fondul Monetar Internaţional au eşuat. FMI şi Comisia Europeană pe de o parte şi Guvernul pe de altă parte nu s-au înţeles asupra deficitului bugetar pe anul viitor.

Finanţatorii României cer un deficit de 0,9% din PIB pe 2015, în timp ce Executivul de la Bucureşti vrea 1,4 procente.

Ce s-ar întâmpla dacă România ar rupe acordul cu FMI? Profesorul de economie, Mircea Coşea, spune la RFI că ar exista unele efecte negative, dar România nu ar intra în criză.

"Nu am muri de foame, nici nu am intra într-o criză de neplată a salariilor şi a pensiilor, dar România se va împrumuta mai mult, pentru că cele două căi pe care Guvernul le prezintă acum pentru menţinerea echilibrului sunt doar ipoteze. Una este creşterea accesării fondurilor europene, dar ea se poate face numai cu un deficit mai mare, pentru că trebuie să dăm colateralul şi în al doilea rând, o colectare mai bună, asta este de la sine înţeles o ipoteză discutată de vreo zece ani de zile şi imposibil de realizat de pe o lună pe alta. Deci ne vom împrumuta probabil cu dobânzi mai mari, pentru că nu vom mai avea imaginea FMI-ului pe coperta dosarului nostru, dar nu se va întâmpla o tragedie. Sigur, viaţa va fi grea. Oricum, viaţa în 2015 va fi mai grea decât credem noi, dar nu va dispare România de pe harta economică a Europei", explică Mircea Coşea.

 

Ce spune premierul Victor Ponta despre FMI

 

Premierul Victor Ponta a declarat vineri la România TV că nu crede la acest moment că acordul României cu FMI va fi "rupt".

El a precizat că România are un acord cu Fondul Monetar, care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece "nu e cazul", dar a arătat că din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

"Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţară de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, Comisia spune: "Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord". Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special-noi am cerut 0,5% din PIB-care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (...). Cred că nu se va rupe nici un acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are nici un acord cu FMI, dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii model ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat", a spus premierul.

Mircea Coşea, intervievat de Cosmin Ruscior, despre acordul cu FMI