Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul s-a înțeles cu finanțatorii internaționali – deficit de 1,83% din PIB. Cota unică rămâne 16 procente

Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash. Acest lucru include o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri comunitare, a anunţat premierul Victor Ponta.

”Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB. Pentru proiecte cofinanţate, europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun, 2007-2013 şi 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat şi 9 miliarde pentru autorităţi locale”, a spus Ponta, la finalul discuţiei avute cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene.

Premierul a precizat că are acordul FMI şi CE pentru toate aceste cifre, inclusiv pentru un deficit bugetar de 1,83% din PIB.

Surse din guvern declarau anterior că experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu guvernul se axează în prezent asupra unei alocări suplimentare pentru cofinanţare, fără însă să existe un acord pentru fonduri suplimentare la armată. Suma discutată de cele două părţi pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanţarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană ceruseră guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

Probleme cu banii pentru Apărare

Guvernul şi Comisia Europeană nu au ajuns la un acord privind suplimentarea anul viitor a cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB, deoarece reprezentantul Comisiei a motivat că nu are mandat pentru o decizie care trebuie luată doar de către Consiliul European, a anunţat Victor Ponta.

Premierul a precizat că a avut deja o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, pentru ca România să solicite în următorul Consiliu European, din această lună, aprobarea pentru aceste cheltuieli suplimentare destinate armatei, cu o majorare corespunzătoare a deficitului bugetar, şi a arătat că, dacă avizul nu va putea fi obţinut la această reuniune, atunci va discuta şi cu viitorul preşedinte, Klaus Iohannis.

”Cei 0,3% din PIB în plus la deficit pentru cheltuieli militare, pe care noi l-am solicitat la Ecofin (reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană) şi care a fost agreat de principiu nu este inclus. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu preşedintele în funcţie, domnul Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de a acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18, ori la consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare”, a spus Ponta, amintind de obligaţiile asumate de România în calitate de stat membru NATO.