Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Preşedintele Iohannis vrea o strategie clară de aderare la Zona Euro

euro.jpg

Image source: 
www.washingtonpost.com

Președintele Klaus Iohannis va organiza consultări cu partidele politice, pentru identificarea unui consens politic național privind aderarea României la zona euro,a anunţat Administraţia Prezidenţială, după o întâlnire a preşedintelui cu premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu. "Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naționale de trecere la euro și a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative și instituționale, care să asigure României un parcurs economic stabil și predictibil", se precizează în comunicat.

La începutul lunii, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, era cel care avertiza că trasarea unei foi de parcurs pentru aderarea la zona euro este mult mai importantă decât data ţintă de intrare, fixată oficial de România pentru 1 ianuarie 2019. "Este chiar periculos să discutăm doar depre ţintă", mai avertiza şeful băncii centrale de la Bucureşti. "Nu este o problemă uşoară, este un program de ţară, greu, dificil, are "n" componente. În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi (BNR - n.r.), Guvernul, Parlametul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist", a adăugat guvernatorul.

Şeful Consiliului Fiscal din România, organism însărcinat tocmai cu supravegherea politicilor guvernului astfel încât acestea să se plieze pe cerinţele Comisiei Europene, spune la RFI că – într-adevăr – fixarea clară a unui calendar de măsuri este vitală. Ionuţ Dumitru spune că abia atunci se va putea şti dacă 1 ianuarie 2019 mai poate fi considerat un obiectiv de atins, ceea ce nu este cazul acum. De ce ? Pentru că în România se vede cu ochiul liber că PIB-ul pe cap de locuitor e la jumătate faţă de cel european şi că economia românească nu este nici pe departe compatibilă cu cea europeană fără reformele structurale amânate la nesfârşit.

« Spre exemplu, în materie de infrastructură...Atâta timp cât infrastructura noastră este atât de precară, atât cea instituţională cât şi cea fizică, e greu să crezi că putem să ne apropiem de strandardele zonei euro. Obligatoriu pentru o ţară ca România pentru a avea o convergenţă mai rapidă a economiei, pentru a atrage investiţii şi a fi competitiv, ai nevoie de dezvoltarea infrastructurii ori vedem că investiţiile publice, tocmai cele care ar trebui să adreseze această problemă, scad. Un alt exemplu : companiile de stat...Nu poţi să intri în zona euro cu un sector al companiilor de stat atât de nereformat ca al nostru care generează o povară atât de mare pentru buget, pentru contribuabili, care ascunde practic deficite bugetare », a declarat la RFI Ionuţ Dumitru.

Teoretic, aderarea la zona euro presupune îndeplinirea unor criterii nominale : e vorba de un deficit al bugetului general consolidat sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, o inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro, un curs de schimb păstrat în limite de variaţie de 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro. De asemenea, există o serie de criterii economice ce presupun adoptarea unor măsuri pentru a crește competitivitatea, gradul de ocupare al forței de muncă, sustenabilitatea bugetelor publice, stabilitatea financiară și armonizarea pozițiilor în politica de impozitare. Chiar dacă în prezent « poza momentului e bună » în privinţa primei serii de indicatori, cum spune Ionuţ Dumitru, după experienţele dure ale Zonei Euro cu state cu probleme precum Grecia şi Cipru, s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie mult mai dură în evaluării statelor care vor să adere la Zona Euro, spune la RFI analistul economic Aurelian Dochia.

« S-ar putea să vină momentul, cum s-a întâmplat cu Schengen, să apară obstacole tot mai multe şi mai dificil de trecut pentru ţările care aspiră să adere la zona euro. Criteriile şi exigenţele nu se pot schimba în mod oficial însă există o animită flexibilitate în interpretarea lor...În repetate rânduri se vorbeşte despre faptul că ţările care aderă trebuie să facă dovada că au o economie stabilă şi sustenabilă pe termen mediu şi lung. Modul în care este văzută această sustenabilitate rămâne o chestiune de interpretare făcută atât de Comisia Europeană cât şi de Banca Centrală Europeană  şi oricând pentru o ţară se poate spune că îndeplineşte toţi indicatorii dar nu există garanţii că ei sunt stabili pe termen lung », a explicat la RFI analistul economic.

Aurelian Dochia mai spune la RFI că, la nivel de imagine, elaborarea unei strategii de adoptare a euro va fi privită pozitiv de Bruxelles, chiar dacă experienţa nerespectării integrale a acordului cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar poate ridica semne de întrebare asupra credibilităţii celor care-şi vor asuma noile obiective. Aurelian Dochia mai spune că strategia poate fi pusă sub semnul întrebării din start fie doar şi pentru că vorbim de un context european şi internaţional extrem de schimbător care va face probabil ca modificarea şi adaptarea strategiei să fie necesară.  

Adevărul este că evoluţiile la nivelul zonei euro din ultimii ani, în special cele datorate Greciei, au făcut ca Uniunea Europeană să fie mai rezervată în privinţa unei noi extinderi şi ca state precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria să amâne sine die procesul de aderare. Neliniştile Bruxelles-ului au fost generate de faptul că, iată, deşi membre ale zonei euro unele state au uitat rapid de obligaţia respectării Tratatului de la Maastricht. Neliniştile statelor membre au fost generate de faptul că o criză dură le-ar putea afecta mai mult dacă ar renunţa la controlul asupra monedelor naţionale, pierdut după aderarea la euro.