Incertitudinea politică a clătinat leul

Un raport al ING indică şi cauzele deprecierii : e vorba de climatul politic românesc, pe de-o parte, şi de ştirile privind Grecia. La RFI, economistul şef al ING spune însă că nu crede într-un scenariu catastrofal, dimpotrivă : Ciprian Dascălu estimează că situaţia pe plan politic se va detensiona relativ repede, la fel şi situaţia negocierilor dintre Atena şi finanţatorii săi internaţionali. « Noi încă ne menţinem prognoza pe termen lung pentru o întărire a monedei naţionale dar am avut în ultima perioadă o creştere a incertitudinilor politice. În general pieţele nu sunt interesate de culoarea politică care guvernează ţara ci de stabilitate şi predictibilitate. Oricum, în an preelectoral şi an electoral ne putem aştepta la o volatilitate mai ridicată a cursului pe baza acestor mici episoade de incertitudine politică ce afectează percepţia investitorilor despre activele româneşti », a explicat la RFI economistul şef al ING.

Tot pe fondul situaţiei politice, şi ministerul de finanţe a respins toate ofertele primite licitatia pentru obligaţiuni la 6 ani de 300 milioane lei pentru că au crescut costurile. Deocamdată, ministerul îşi poate permite să anuleze unele licitaţii dacă vor continua evoluţiile negative, ceea ce – din nou – nu se va întâmpla pe termen mediu sau lung, apreciază economistul şef al ING Ciprian Dascălu. « Mişcarea pe curs a fost însoţită şi de o creştere a randamentelor la titlurile de stat denominate în lei ceea ce sugerează că anumiţi investitori şi-au redus expunerea de risc pe România şi şi-au repatriat moneda cumpărând euro şi ducând la această depreciere, care însă  e posibil să nu dureze (...) Oricum, istoric dacă ne uităm, randamentele la lei la zece ani sub patru la sută sunt costuri totuşi reduse. Încă vorbim de niveluri mai mult decât rezonabile », a declarat la RFI economistul şef al ING.

În fine, Ciprian Dascălu mai spune că BNR beneficiază în orice scenariu, chiar şi cel mai sumbru, de pe urma măsurilor de relaxare fiscală cum a fost scăderea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie de la 24 la 9 procente. Acest lucru va permite menţinerea actualei ţinte de inflaţie chiar şi ăn situaţia, puţin probabilă, a unei prăbuşiri mai serioase a leului.