Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, în pericol de deflaţie?

Inflaţia anuală a scăzut luna trecută astfel încât în premieră din 1989 s-a înregistrat o inflaţie negativă de minus 1,6 la sută. Acest lucru s-a datorat scăderii preţurilor de consum cu aproape 3% în iunie faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9%.

Institutul Naţional de Statistică se bazează pe presupunerea că „modificarea fiscală ar fi fost transferată în întregime încă de la momentul intrării în vigoare”, în condiţiile în care ponderea produselor care fac scopul acestei reduceri de TVA în calcularea inflaţiei este de peste 27%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a anticipat marţi că datele asupra inflaţiei pentru iunie vor indica o reducere a preţurilor de peste două puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, în timp ce indicele anual va coborî la peste -1%. „Noi am mizat pe faptul că nu îi va intra în cap populației că asta înseamnă deflație", a declarat Isărescu, amintind că deflaţia înseamnă scăderea continuă a preţurilor, care determină reducerea consumului, pe când în România consumul creşte anual cu 6%-7%.

La RFI, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Fianciar-Bancari din România, Radu Crăciun, spune că inflaţia se va menţine sub zero probabil şi anul viitor dacă guvernul va pune în aplicare şi reducerea de TVA programată la 1 ianuarie 2016. Acest lucru ar putea duce şi la o perioadă de 12 luni de inflaţie negativă. Totuşi, în România nu se poate vorbi de o deflaţie „structurală” pentru că nu sunt întrunite toate condiţiile : şomaj, supraproducţie, scăderi de venituri şi putere de cumpărare. Dimpotrivă, în România consumul a crescut şi există chiar riscul unei supraîncălziri a economiei dacă acest consum va fi satisfăcut prin creşterea importurilor şi a deficitelor, avertizează Radu Crăciun care spune că singura garanţie de evitare a unor probleme ar fi creşterea investiţiilor, a productivităţii şi competititvităţii economiei româneşti.

În fine, analistul Radu Crăciun spune că – având în vedere toate aceste date – e de aşteptat ca misiunea BNR în următoarele luni să nu fie una uşoară. „Banca Naţională se confruntă cu două evoluţii care în mod normal ar recomanda decizii de politică monetară total opuse : pe de-o parte se confruntă cu o situaţia în care inflaţia este negativă şi acest lucru ar presupune o continuare a politicii de scădere a dobânzii de politică monetară iar pe de altă parte se confruntă cu o situaţie în care politica fiscală devine foarte relaxată, consumul creşte în acest fel şi există pericolul unei supraîncălziri a economiei ceea ce recomandă o scădere a dobânzii cheie”, a explicat preşedintele Asociaţiei Analiştilor Fianciar-Bancari din România. Radu Crăciun se aşteaptă ca, în aceste condiţii, BNR să decidă să îngheţe dobânda cheie, în funcţie de care îşi fixează şi băncile comerciale dobânzile la credite sau depozite în lei.

 

990