Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zona euro renunţă la excluderea Greciei

Grecia va trebui să efectueze privatizări în valoare de 50 de miliarde de euro, spun creditorii şi se încearcă impunerea unei serii  de măsuri Atenei unde Parlamentul va trebui să le adopte până în 15 iulie. 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan

Liderii din zona euro continuă negocierile cu Grecia la Bruxelles, unde sunt reuniţi de peste 14 ore. S-a renunţat în această noapte la ideea de a exclude Grecia din clubul monedei unice, găsind pentru ea soluţii pentru termen scurt şi mediu. Grecia va trebui să efectueze privatizări în valoare de 50 de miliarde de euro, spun creditorii şi se încearcă impunerea unei serii  de măsuri Atenei unde Parlamentul va trebui să le adopte până în 15 iulie. Delegaṭia greacă negociază însă dur. Franţa a propus un împrumut bilateral.

In lipsa unui acord cu Grecia, Germania şi ţările nordice ale zonei euro (Clubul Vulturilor) prevăzuseră o excludere temporară a Greciei. Măsura i-ar fi permis ţării să ia o pauză de la euro şi să se refacă treptat, timp de câṭiva ani printr-o restructurare a datoriei (posibilă doar în afara zonei euro).

Lor li s-au opus ţările sudice (Club Med sau Clubul Porumbeilor) ca Franṭa si Italia care au reuşit să scoată această opṭiune din negocieri. Pentru Franṭa, ideea de a da Grecia afară temporar nu era realistă. Grecia se află fie definitiv în euro fie definitiv afară, aceasta era poziṭia Parisului care înclina puternic spre prima opṭiune.

În cadrul reuniunii maraton a liderilor zonei euro, măsuri de salvare a Greciei pe termen scurt şi mediu au fost găsite.

Măsurile impuse Atenei

Pe termen scurt, Mecanismul European de Stabilitate Financiară poate împrumuta câteva miliarde Atenei şi în combinaṭie cu vinderea unor obligaṭiuni se poate ajunge la suma de 13 miliarde de euro. Aceasta reprezintă banii de care guvernul elen  are nevoie pentru cheltuieli imediate în lunile iulie şi august.

 

Pe termen mediu şi chiar lung, Grecia va crea un "fond de privatizare" de până la 50 de miliarde de euro, o garanṭie pe care creditorii i-o cereau pentru a negocia un al treilea plan de salvare.

Pentru aceasta, o listă de 12 măsuri a fost prezentată Greciei, ele merg mai departe decât cele deja acceptate de Parlamentul grec zilele trecute. Parlamentul este nevoit să le adopte până în 15 iulie.

Se vorbeṣte despre restructurarea sistemului bancar, alinierea TVA-ului la 23% (pentru restaurante hotelărie, inclusiv în insule, dar realizată treptat), mărirea bazei de impozitare, reforma sistemului de pensii, privatzarea pieṭei energetice, etc.

Aceste măsuri ca şi revizuirea întregii legislaṭii adoptate de Atena în 2015 fără acordul creditorilor sunt condiṭii sineqvanon pentru redeschiderea negocierilor cu creditorii. Olanda a ṭinut ca legislaṭia promovată de Syriza în ciuda creditorilor să fie neapărat revizuită.

Grecia a indicat că termenul este prea scurt şi a cerut o săptămână în plus. Ea a respins ideea unui fond de privatizari care sa fie bazat la Luxembourg, la aceasta ora delegatia Greaca ar fi obtinut ca el sa fie bazat la Atena. La fel, Grecia vrea ca fondul sa nu se ridice la mai mult de 17 sau 18 miliarde de euro.

Al treilea program pentru Grecia

Acesta este estimat la aproximativ 80 de miliarde de euro, pentru trei ani. Din aceşti bani, acordaṭi de Mecansimul European de Stabilitate (ai carui actionari sunt ţările zonei euro) si de FMI probabil, între 10 si 25 de miliarde de euro vor fi destinate băncilor elene.

Participarea FMI-ului a fost o exigenţă a Germaniei, contrară dorinţei Atenei care s-a adresat Mecansimului European de Stabilitate tocmai pentru a cu mai avea de-a face cu o parte din foṣtii creditori.

Dacă Grecia răspunde întocmai tuturor cerinṭelor formulate în această noapte la Bruxelles, negocierile pentru al treilea plan de salvare pot începe spre sfârṣitul lunii.

Grecia vrea însă ca negocierile să înceapă imediat şi asta deoarece băncile greceşti  se află într-o situaṭie foarte gravă. Dar asta ar însemna ca liderii din zona euro s-o creadă pe cuvânt dacă se  angajează  pentru reforme si să-i ofere un cec în alb.

Acele vremuri sunt apuse, nimeni nu mai are încredere acum în cuvântul autorităṭilor de la Atena.