Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Măsurile Eurogrupului pentru Atena

masurile_eurogrupului_pentru_atena.jpg

Foto: Reuters/Tony Gentile
Foto: Reuters/Tony Gentile

Liderii din zona euro, reuniţi în summit maraton la Bruxelles, au ajuns la un acord unanim, prin care Grecia ar putea primi până la 82 de miliarde de euro pentru trei ani. Atena, în care mai nimeni nu mai are încredere, va trebui să efectueze privatizări şi să creeze un fond de active în valoare de 50 de miliarde de euro şi să aplice o serie de măsuri. Parlamentul elen este aşteptat să adopte toate acestea până în 15 iulie.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Pe termen scurt, Mecanismul European de Stabilitate Financiară poate împrumuta câteva miliarde Atenei şi în combinaṭie cu vânzarea unor obligaṭiuni se poate ajunge la suma de 13 miliarde de euro. Aceasta reprezintᾰ banii de care Guvernul elen are nevoie pentru cheltuieli imediate în lunile iulie şi august.

Greciei i se vor aloca ṣi 35 de miliarde de euro din planul de investiṭii al Comisiei Europene.

Pe termen mediu, zona euro va ajuta Grecia pentru procesul de privatizᾰri.

Aceasta este explicaṭia mai multor lideri din zona euro, care de fapt nu au încredere în promisiunile Atenei de privatizare.

Grecia o vede însᾰ ca pe o expropriere, întrucât ea va trebui sᾰ creeze un "fond de active greceṣti" (ca gajuri pentru împrumutrile obṭinute) de 50 de miliarde de euro. Aceasta este o garanṭie pe care creditorii i-o cer pentru a negocia un al treilea plan de salvare.

Germania vroia ca acest fond sᾰ se gᾰseascᾰ în Luxembourg ṣi sᾰ fie gestionat de greci împreunᾰ cu instituṭiile europene. Alexis Tsipras, prim-ministrul grec, a obṭinut ca fondul sᾰ fie bazat în Grecia, pentru ca grecii sᾰ-ṣi pᾰstreze suveranitatea. Fondul va ajuta la creṣterea economicᾰ, se zice.

 

Muncile lui Hercule

 

Tot pentru al treilea plan de asistenṭᾰ, o listᾰ de 12 mᾰsuri a fost prezentatᾰ Greciei, ele merg mai departe decât cele deja acceptate de Parlamentul grec zilele trecute.

Parlamentul este nevoit sᾰ le adopte pânᾰ în 15 iulie. Aceasta este o altᾰ garanṭie cerutᾰ de creditorii care şi-au pierdut încrederea. Unii vᾰd aici o punere sub tutelᾰ a Greciei.

Care sunt mᾰsurile? Se vorbeṣte despre restructurarea sistemului bancar, alinierea TVA-ului la 23% (pentru restaurante, hoteluri, inclusiv în insule, dar realizatᾰ treptat), mᾰrirea bazei de impozitare, reforma sistemului de pensii, privatizarea pieṭei energetice, etc.. Se adaugᾰ aici întoarcerea Instituṭiilor în inspecṭie la Atena (fosta Troika) şi depolitizarea administraṭiei greceṣti.

 

Al treilea program pentru Grecia

 

Noul plan pentru Grecia este estimat la aproximativ 82 de miliarde de euro, pentru urmᾰtorii trei ani.

Din aceṣti bani, acordaṭi de Mecanismul European de Stabilitate (ai cărui acţionari sunt ṭᾰrile zonei euro) şi de FMI, între 10 si 25 de miliarde de euro din suma totalᾰ vor fi destinate bᾰncilor elene.

Participarea FMI-ului a fost o exigenṭᾰ a zonei euro care nu vroia sᾰ fie singurᾰ în cadrul acestei finanṭᾰri. A fost dificil de negociat cu Alexis Tsipras care nu avea mandat în acest sens.

De altfel, Atena se adresase Mecanismului European de Stabilitate tocmai pentru a nu mai avea de-a face cu o parte din foṣtii creditori.

Dacᾰ Grecia rᾰspunde întocmai tuturor cerinṭelor formulate în aceastᾰ noapte la Bruxelles, negocierile pentru al treilea plan de salvare pot începe spre sfârṣitul lunii.

Grecia vroia ca negocierile sᾰ înceapᾰ imediat ṣi asta deoarece bᾰncile greceṣti se aflᾰ într-o situaṭie foarte gravᾰ. Dar asta ar însemna ca liderii din zona euro s-o creadᾰ pe cuvânt apropo de reforme si sᾰ-i ofere un cec în alb.

Acele vremuri sunt apuse, nimeni nu mai are încredere acum în cuvântul autoritᾰṭilor de la Atena. Majoritatea liderilor din zona euro ca ṣi FMI-ul spun acum cᾰ încrederea va reveni probabil la un moment dat, dar cᾰ acel moment nu a sosit încᾰ.