Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adio, ștampilă!

Oamenii de afaceri salută ordonanța guvernului care elimină obligativitatea folosirii ștampilei în ceea ce privește persoanele fizice și companiile. România este una dintre ultimele țări din Europa care ștampilează documente. Trebuie spus că ștampila are o istorie veche de când lumea. Cunoscute din antichitate, ștampila cu cerneală sau sigiliul pe bază de argilă, ceară sau plumb, au permis garantarea autenticității unui document.  Există și o disciplină în cercetare care are drept obiect studiul acestor obiecte care se numește sigilografie. Revenind în zilele noastre, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România spune că ordonanța nu este clară în ceea ce privește anumite sectoare de activitate.

În primul rând se va schimba viața firmelor pentru că vor dispărea ștampilele de pe documentele utilizate de firme în relația cu autoritățile fiscale ceea ce este foarte bine pentru mediul de afaceri. Această schimbare era de mult așteptată, având în vedere costurile și inutilitatea ștampilelor în această relație, atâtatimp cât toate persoanele care furnizează date oficiale fiscului au semnătură autorizată. În plus, avem și semnătura electronică sau depunerea online, deci lucrurile au avansat și tehnologia oferă multe alte posibilități. Deci asta este ceea ce oferă legea ca și garanție. Pe planul relațiilor între firme, este libera alegere a lor, de exemplu, dacă ai două firme și una pretinde neaparăt să aibă ștampilă, legea nu obligă ca această firmă să nu aibă această posibilitate. De asemenea, instituțiile publice sunt lăsate să decidă, cel mai notoriu exemplu fiind cel legat de rapoarte și situații care se întocmesc de cei care apelează la fonduri europeene și care până în prezent erau obligați să ștampileze sute de mii de pagini. Sunt persoane care nu sunt elucidate despre cum se va proceda dar cel puțin s-a făcut un pas în față.

Dar nu va fi complicat? Unii folosesc, alții nu folosesc...

 

Complicat, nu. Va fi probabil puțin neclar cum folosim pentru că de ani de zile oameni de afaceri arată că este stupid și ridicol, de exemplu, când te duci la un hotel în străinătate pentru o misiune de afaceri și ceri să îți pună ștampilă pe factura de la hotel, lucru la care acei hotelieri din Marea Britanie, Franța sau Germania nici nu mai visează, ca să fie luată în considerare în țară. Evident că lucrurile trebuie să progreseze în această direcție, iar cei care vor cere ștampilă, din păcate sectorul bancar a rămas în urmă pe acest plan, vor creea în continuare dificultăți mediului de afaceri fiidncă persoanele individuale oricum n-au ștampilă.

Deci dificultăți vor mai fi în continuare?

Evident, în primul rând că nu suntem convinși, va lua ceva timp și să vedem dacă nu vor fi și situații neplăcute legate de ajungerea acestei instrucțiuni până la ultimul funcționar fiscal din sistem care să nu mai ceară pe facturi ștampila.

Dar, Domnule Pârvan, eu am văzut un răspuns trimis de către Ministerul Justiției și Registrul Comerțului către un om de afaceri olandez în 2010 în care spuneau că nicio lege românească nu prevede folosirea ștampilei.

Asta a fost și una din observațiile noastre, că se renunță la ceva la care s-a mai renunțat o dată. E greu de spus că nicio lege nu impune așa ceva, nu știu cine a făcut o cautare exhaustivă pentru a conclude că nici olege nu prevede folosirea obligatorie a ștampilei atât cât o mulțime de formulare inclusiv facturi posedă o rubrică destinată ștampilei și semnăturii. Dacă pe tipărituri, multe dintre ele ale ANAF-ului până în ziua de azi, scrie „loc pentru ștampilă și semnătură”, mi-e greu să cred că nu există o lege privind acest lucru.

 

Dar când spuneți dumneavoastră că s-a mai renunțat o dată la ștampilă?

Deci noi rețineam, fără să facem o cercetare că nu mai avem cifrele importante, că a mai fost o dată astfel de inițiativă care a rămas o decizie făcând parte din reglementările care nu se respectă. La întrebarea aceasta, de ce nu cautăm dacă această lege a intrat sau nu în vigoare, primul răspuns a fost că ștampila este impusă de bănci. În cazul astă, eram obligați să acceptăm condițiile băncilor dacă vroiam să lucrăm cu acestea. Din păcate se pare că sectorul bancar rămâne în acest imobilism în continuare.

Cum se face că România și Republica Moldova sunt ultimele două țări din Europa care să nu fi adoptat această lege?

Nu știu să vă spun. Am văzut și eu această observație în presă... Unii spun că am rămas noi cu Moldova, alții susțin că mai suntem doar noi și Bulgaria. Nu pot sa vă explic. Cert este că în țările din Uniunea Europeană, ștampila nu există. Până și ambasadorul Marii Britanii ne-a făcut să întelegem că îi punem în dificultate din cauză ștampilelor. Suntem anacronici, pretinzând în alte țări din motive interne lucruri pe care ei nu le mai practică. Repet, cel mai bun argument în favoarea acestei idei este faptul că am ajuns în epoca semnăturii digitale în care ștampila este obsoletă și falsificabilă.