Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la ”maşina poporului” la minţirea poporului

Scandalul Volkswagen este plin de învăţăminte. Nu este vorba despre scăderea acţiunilor companiei cu 20%, nu este vorba nici despre amenzile care, în mod cert, vor urma sau despre demisia directorului general al companiei, ci despre denaturarea testelor de măsurare a emisiilor poluante ale maşinilor diesel. Miezul problemei din jurul cazului Volkswagen este minciuna.

Nu este nici prima şi nici ultima oară când minciuna, înşelătoria sau denaturarea pieţei apar în economie. Şi nu se referă doar la companii, ci şi la state. Minciuna pe care s-a construit Enron a făcut să se dărâme această companie americană care părea indestructibilă.

Minciuna produselor structurate de pe piaţa financiară americană a fost miezul care a dus la declanşarea crizei financiare şi economice în Statele Unite şi în Europa. Minciuna şi denaturarea pe care le-au practicat companii de audit şi agenţii de rating au contribuit şi ele la criză. Recent, mai multe bănci mari au fost amendate pentru că au manipulat în favoarea lor indicatorii monetari de piaţă.

Minciuna Greciei care a raportat date macroeconomice false a fost una dintre cauzele care au dus la criza datoriilor statului elen. Companii multinaţionale sau state au făcut o serie întreagă de compromisuri din dorinţa de a-şi creşte profiturile, de a domina piaţa sau de a ascunde, în cazul statelor, adevăratele probleme cu care se confruntă.

De la minciună la evitarea legii nu este decât un pas. Optimizarea fiscală, practicată de companiile multinaţionale este doar un exemplu. În ultimii ani, statele şi autorităţile fiscale au căutat soluţii prin care să lupte cu acest tip de planificare fiscală agresivă. Deocamdată, însă, rezultatele nu sunt spectaculoase.

Mai complicat este atunci când companiile de pe aceeaşi piaţă se înţeleg asupra comportamentului de afaceri sau asupra preţului de vânzare. În România, dar şi în lume, autorităţile de concurenţă investighează continuu practicile neconcurentiale. Amenzile sunt pe măsură şi paleta industriilor este extrem de largă. Cazul companiei Microsoft, amendată pentru încălcarea legislaţiei antitrust este deja celebru. Dar nu este vorba doar de Microsoft, ci şi de industria cimentului, de industria de telecomunicaţii, de piaţa publicităţii sau de industria alimentară, firme din toate aceste industrii fiind sancţionate, în România sau în Europa, pentru că nu au respectat regulile concurenţei.

Economia mondială se află în faţa unui fenomen. Companiile mari se fac şi mai mari. Fuziunile între rivali dau naştere unor adevăraţi giganţi. Chiar în acest an piaţa europeană a cimentului şi cea a berii trec prin astfel de fuziuni sau achiziţii. Un alt exemplu este cel din industria energetică, acolo unde normele Comisiei Europene care veneau în sprijinul creşterii concurenţei au fost ignorate de marile companii. Cu cât sunt mai mari cu atât companiile au tendinţa de a-şi impune condiţiile pe piaţa pe care o domină. Statul este tot mai fragil în faţa marilor companii, la fel şi consumatorii.

Marea problemă este: în ce fel statele, companiile concurente şi, mai ales, consumatorii se pot apăra în faţa practicilor comerciale incorecte sau abuzive ale marilor companii? Răspunsurile se pot da pe mai multe paliere. La nivelul consumatorilor, aceştia trebuie să ia decizia de cumpărare având cât mai multe informaţii despre marfa şi despre firma producătoare. Consumatorii informaţi ar trebui să evite să cumpere produse care se bazează pe reclame mincinoase sau mărfuri ale unor companii care nu respectă deontologia afacerilor. De asemenea, consumatorii ar trebui să aibă o atitudine activă, în sensul că ar trebui să anunţe instituţiile specializate ale statului în cazul în care cumpără produse care nu sunt conforme cu standardele de calitate. Aici se opreşte rolul consumatorului şi acum începe misiunea instituţiilor statului. Ele trebuie să scrie legi şi reguli şi să controleze respectarea lor. Teoretic, aşa stau lucrurile, practic, vedem cum companiile caută şi găsesc căi de evitare a normelor legale cu un singur scop: maximizarea profiturilor cu orice preţ.