Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Roboţii de la Davos şi hărnicia grecilor

Una din temele care au atras atenţia marelui public dezbătute la sfârşitul săptămânii trecute la Davos a fost cea privind piaţa muncii. Mai exact, dezbaterile s-au axat pe introducerea robotizării în economie şi în societate. În acest context, au fost estimate numărul locurilor de muncă pe plan mondial care se vor pierde prin apariţia roboţilor, respectiv de aproximativ 7 milioane de posturi.

Au apărut chiar şi titluri spectaculoase în mass-media prin care se spunea că medicii şi avocaţii vor fi înlocuiţi de roboţi. Desigur, afirmaţia are doza sa de exagerare. Dar studiile prezentate la Davos arată că, într-adevăr, există o serie de profesii care vor fi mai sensibile la robotizarea societăţii, printre care sunt enumerate cele de avocat sau de medic.

Ce treabă vor avea avocaţii cu roboţii? Specialiştii prezenţi la Davos au precizat că munca de documentare şi cea de rutină pe care o fac avocaţii va putea fi transferată către roboţi. Dar, în acelaşi timp, găsirea soluţiilor legale, creativitatea umană nu vor putea fi înlocuite de maşini inteligente.
Desigur, privind economia românească s-ar putea spune că este departe de tema roboţilor discutată la Davos.

Piaţa muncii din România se află într-un colţ destul de întunecat şi îndepărtat de statele dezvoltate. Şi totuşi, date recente ale Eurostat arată că România a făcut în ultimii patru ani cel mai important progres dintre statele Uniunii Europene în materie de productivitatea muncii. Respectiv, din 2010 până în 2014, nivelul productivităţii a crescut cu 11 şi respectiv 17 procente, în funcţie de metoda de calcul. Încă, România se află departe de media europeană a productivităţii, fiind la ceva mai mult de jumătate, dar nivelul de creştere trebuie luat în considerare. Cel mai adesea, indicatorii macroeconomici cei mai discutaţi sunt cei pozitivi, precum creşterea economică, nivelul dobânzilor sau al deficitului de balanţă comercială. Productivitatea muncii este trecută cu vederea pentru că reprezintă un indicator calitativ, care dezavantajează economia românească.

Într-o interesantă lucrare redactată sub egida Băncii Mondiale, autorii, prof. Dumitru Sandu, Sebastian Burduja şi alţii, publică cifrele care arată un paradox. Întrebaţi care sunt cei mai harnici europeni, cetăţenii Europei răspund în majoritate ca germanii. La polul opus, se află, în sondaj, grecii. Doar o percepţie. Pentru că datele privind numărul de ore lucrate îi arată pe greci pe primul loc, iar pe români printre salariaţii cu cele mai multe ore lucrate într-o săptămână.

Şi atunci, este limpede că productivitatea nu este legată de în mod direct de numărul de ore lucrate. Un factor important de creştere a productivităţii îl reprezintă tehnologia. Adică, roboţii despre care s-a discutat la Davos.

În cei 26 de ani de economie liberă, economia românească s-a modernizat cu precădere pe baza tehnologiilor aduse din import. Privatizarea companiilor începută în anii 90 sau investiţiile greenfield au adus un aport important de tehnologie şi implicit un spor de productivitate. De asemenea, restructurările de personal, mai mult sau mai puţin brutale, aplicate în companii au adus şi ele o creştere a productivităţii.