Interviu: O criză a laptelui fără sfârṣit

Luc Vernet, Farm EU, propune acum o nouă posibilitate de a rezolva criza laptelui. Este vorba despre apeluri care ar fi lansate de Comisia Europeană și la care ar răspunde organizațiile de producători... am înțeles corect?

Luc Vernet:  În primul rând trebuie să observăm că în acest moment industria laptelui din Uniunea Europeană se află într-o criză profundă și de durată. De ce? Pentru că prețurile sunt mici, și asta deja de mai multe luni, iar producătorii europeni , la nivel individual, sunt obligați să producă și mai mult lapte astfel încât să poată obține veniturile de care au nevoie pentru a-și respecta angajamentele. Prin urmare există un cerc vicios: pe de o parte, la nivel individual, producătorii sunt forțați să producă și mai mult, iar pe de altă parte, la nivel colectiv, acest fenomen de creștere face ca prețurile să coboare și mai mult. Noi, Farm EU, încercăm să rupem acest cerc vicios și să acționăm cât mai rapid pentru a găsi o cale de ieșire pentru acești producători care nu pot face altceva decât să producă din ce în ce mai mult. Ceea ce propunem practic noi este ca Comisia Europeană să deblocheze un pachet  financiar care să permită lansarea de oferte care să dea producătorilor posibilitatea nu de a crește producția ci de a o reduce. Dorim așadar o serie de stimulente pentru reducerea volumului producției. Asta ar fi foarte util și ar permite ruperea acestui cerc vicios.

Care sunt șansele ca această propunere să vadă lumina zilei? Ați avut deja contacte cu cei de la Comisia Europeană?

Luc Vernet: Evident ideea de a reduce producția circulă de mai multe luni, chiar de mai mulți ani, dar până acum nu a fost luată cu adevărat în serios. Noi vrem ca această idee să fie analizată cu atenție și să vedem cum poate fi ea pusă concret în practică. Deci ideea de a reduce producția există de mult, dar modul concret prin care această reducere să se producă nu a fost găsit până acum. Este foarte important ca instituțiile europene să facă propria lor analiză și să ia deciziile care se impun, dat fiind faptul că legislația comunitară permite o largă marjă de manevră Comisiei Europene, astfel încât în caz de criză aceasta poate lua măsuri ad-hoc. În situație de criză instituțiile europene pot fi foarte creative și pot lua pe cont propriu astfel de măsuri. În acest moment noi am pus propunerile pe masă, instituțiile le pot analiza. Pentru a da o idee asupra impactului pe care o astfel de decizie îl poate avea, un pachet de 500 de milioane de euro, corespunzător ajutorului de urgență care a fost deblocat toamna trecută și care din păcate nu a avut impactul dorit, ar permite reducerea volumului de lapte de pe piață cu circa 2-3 milioane de tone, ceea ce reprezintă un volum relativ important, care ar crea un șoc pe piață și ar da noi perspective producătorilor de lapte. Acest mecansim ar putea fi implementat de Comisia Europeană, prin intermediul unui sistem fără cote. Organizațiile de producători și fabricile de lactate ar putea răspunde acestor oferte și astfel producția s-ar putea reduce. Ar fi un mecansim foarte simplu care ar putea funcționa peste tot în Europa, atât la nivelul asociațiilor de producători cât și al fabricilor de produse lactate care colectează laptele de la producători. Și chiar dacă o anumită regiune sau o anumită zonă de colectare nu ar participa la acest plan de reducere, industria laptelui în ansamblu ar putea obține beneficii, ar fi o gură de aer binevenită.

Ar merge această idee la fel de bine în Est ca și în Vest? Mă gândesc mai ales la cazul României, unde nu există o organizare clară a producătorilor...

Luc Vernet:  Poate că în România este mai puțină organizare, dar fabricile de produse lactate există și funcționează și ar putea beneficia de o astfel de măsură. Dacă de exemplu producția s-ar reduce cu 2 milioane de tone de lapte, asta s-ar simți imediat pe piață.

Această reducere de 2 până la 3 milioane de tone ar fi o singură dată și ar corespunde acestui pachet de 500 de milioane de euro ?

Luc Vernet:  Ceea ce este important la acest tip de măsuri este să fie făcute rapid, să producă un șoc. Nu trebuie extinse pe o perioadă prea lungă de timp, tărăgănate, trebuie acționat repede și puternic pentru a da un semnal pe piață.

Deci ar fi ca o simplă injecție cu adrenalină pentru a trezi pacientul care astfel s-ar pune un pic pe picioare ...

Luc Vernet:  Exact. Această măsură s-ar adăuga măsurilor de intervenție luate toamna trecută și măsurilor de promovare, care au avut importanța lor, dar acum important este să avem un răspuns concret, țintit, bine calculat pentru producătorii care sunt forțați să producă din ce în ce mai mult, în condițiile în care, la nivel colectiv, Uniunea Europeană ar trebui mai degrabă să frâneze producția.